România a reușit să evite pentru moment o retrogradare în categoria „junk” în prima evaluare a agențiilor internaționale de rating pe acest an, dar mai are de trecut două etape cruciale. În paralel, populația resimte efectele unor creșteri de taxe, precum TVA și accize, după cum explică economistul Adrian Mitroi.
Agenția Fitch a decis să mențină calificativul suveran al României la nivelul „BBB-”, ultima treaptă din categoria investițiilor recomandate, însă cu perspectivă negativă, sugerând posibilitatea unei retrogradări în viitorul apropiat. Această decizie a fost influențată și de contestarea inițială a evaluării de către autoritățile române, care au oferit informații suplimentare agenției, determinând o reevaluare a ratingului.
Consilierul guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu, a confirmat că agenția intenționa să retrogradeze România, dar a amânat decizia „mai câteva luni”, semnalând că riscurile economice rămân majore.
Deficit fiscal încă ridicat, dar în ușoară ameliorare
Fitch a remarcat reducerea deficitului bugetar de la 3,6% din PIB în 2025 la aproximativ 2% în prima jumătate a anului 2026 drept un factor esențial pentru păstrarea ratingului. În același timp, agenția atrage atenția că deficitul este încă prea mare și trebuie limitat la sub 3% din PIB până la sfârșitul acestui an.
Economistul Adrian Mitroi subliniază că această diminuare a deficitului este parțial rezultatul măsurilor care au dus la creșterea taxelor: „Plătim mai mult TVA, mai multă acciză, iar eliminarea beneficiilor la facturile de energie, care anterior impactau deficitul, a contribuit la această evoluție”.
Datoria publică și costurile de finanțare, provocări majore
Un alt aspect alarmant este creșterea datoriei publice care a depășit pragul de 60% din PIB, triplându-se practic în ultimul deceniu. Valoarea datoriei pe cap de locuitor este estimată la aproximativ 13.500 de euro, ceea ce adaugă o presiune considerabilă pe finanțele publice.
Mitroi avertizează că datoria a crescut rapid în ultimele 18 luni cu aproape 10 puncte procentuale, iar finanțarea acesteia devine tot mai dificilă. Dobânda aproape de 7% pe împrumuturile României implică costuri anuale de circa 60 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă o povară substanțială pentru buget.
Perspectivele fondurilor europene și riscurile politice
Deși ratingul a fost menținut, Fitch atenționează că întârzierea reformelor și tensiunile politice ar putea afecta semnificativ accesul la fonduri europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu potențiale pierderi de miliarde de euro.
Adrian Mitroi subliniază că apartenența României la NATO și UE oferă un cadru stabil, însă adevărata provocare rămâne capacitatea țării de a-și onora obligațiile financiare.
Două evaluări dificile urmează în 2026
România trebuie să facă față încă a două evaluări importante din partea altor agenții de rating în acest an. Economistul consideră că Fitch este cea mai indulgentă dintre acestea, în timp ce Standard & Poor’s va adopta o poziție mult mai dură începând cu luna octombrie.
Mitroi avertizează că lipsa unui guvern funcțional și a reformelor urgente poate agrava situația economică și crește probabilitatea retrogradării în categoria „junk”. El critică liderii politici pentru incapacitatea de a găsi soluții eficiente și, într-o notă ironic-amară, sugera înlocuirea acestora cu inteligența artificială.
În concluzie, menținerea ratingului „BBB-” este momentan o victorie temporară, însă România trebuie să gestioneze cu atenție provocările fiscale, datoria publică și stabilitatea politică pentru a evita perspectivele negative care planează asupra economiei sale.
