La ora 20:00, vineri, 21 august 2026, consumul de energie electrică în România a atins un nivel ridicat de 7.121 MW, pe fondul activităților casnice obișnuite de seară, cum ar fi aprinderea luminilor, utilizarea aparatelor electrocasnice și a sistemelor de aer condiționat.
Cu toate acestea, producția internă a fost limitată la 5.482 MW, acoperind doar 77% din necesarul energetic. Deficitul a fost compensat prin importuri masive de peste 1.600 MW, cu o creștere de aproape 800 MW față de ziua precedentă, provenind din țări precum Bulgaria, Serbia, Ungaria, Republica Moldova și Ucraina, potrivit datelor oferite de monitorenergie.ro.
O cauză principală a acestei situații este oprirea totală a ambelor reactoare ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, determinată de nivelul extrem de scăzut al Dunării, care a afectat alimentarea cu apă necesară funcționării reactorilor. Astfel, nuclearele, care în mod normal asigură o parte importantă a energiei naționale, au lipsit cu desăvârșire din mixul energetic.
Structura producției interne în seara de 21 august
În absența producției nucleare și odată cu coborârea energiei fotovoltaice la numai 0,6% (31 MW), centralele clasice și sursele regenerabile au preluat sarcina principală a alimentării consumului. Astfel:
- Hidroenergia a avut un rol esențial, contribuind cu 29,1% din producție (1.595 MW);
- Centralelor pe gaze le-a revenit o pondere de 25% (1.368 MW);
- Energia eoliană a asigurat 18,3% (1.001 MW), fiind activă mai ales în orele serii;
- Cărbunele, în ciuda unor probleme tehnice și opriri parțiale (ex. Termocentrala Turceni), a susținut cu 17% (932 MW);
- Sistemele de stocare prin baterii au contribuit cu 9% (492 MW), acoperind tranziția între energia solară și consumul de seară.
Chiar și în această situație dificilă, sursele regenerabile au reprezentat aproape jumătate (49%) din totalul energiei produse intern.
Consumul și presiunile asupra sistemului energetic
Analiza consumului după utilizatori relevă faptul că industria este cel mai mare consumator, folosind 58,1% din energia totală, adică aproximativ 3.428 MW. Consumul casnic și terțiar însumează 41,9%, respectiv 2.469 MW.
Veștile sunt însă încurajatoare pentru weekend: estimările indică o scădere atât a consumului, care ar putea coborî sub 4.900 MW, cât și a importurilor, care se anticipează a se reduce la circa 500 MW în zilele de sâmbătă și duminică.
Rămâne de văzut cât de repede vor fi repornite reactoarele de la Cernavodă, factori esențiali pentru redobândirea independenței energetice în orele de vârf.
Măsuri pentru reducerea consumului la orele de vârf
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a introdus un mecanism de flexibilizare a consumului, care oferă consumatorilor posibilitatea de a primi compensații financiare pentru reducerea voluntară a consumului în anumite intervale orare agreate.
Participarea este opțională, iar scopul este limitarea importurilor scumpe și reducerea presiunii asupra rețelei în orele cu cerere maximă. Astfel, fiecare megawatt-oră consumat mai puțin poate înlocui resursele suplimentare de echilibrare, contribuind la stabilizarea sistemului energetic național.
