De la preluarea mandatului de președinte al României în mai 2025, Nicușor Dan nu a desemnat niciun nou ambasador, în ciuda faptului că această atribuție reprezintă una esențială în politica externă a țării. Între timp, cinci diplomați au fost retrași din funcție prin decret prezidențial.
Conform Legii nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic și consular, ambasadorii extraordinari și plenipotențiari sunt numiți prin decret al președintelui, la propunerea ministrului de externe. Constituția, la art. 91, întărește această procedură, indicând că președintele, pe baza recomandării Guvernului, aprovăază acreditările și retragerile reprezentanților diplomatici.
Ministerul Afacerilor Externe a comunicat că, din cele 84 de posturi de ambasador, 58 sunt ocupate de diplomați aflați la posturi de cel puțin patru ani — perioada standard de mandat —, iar 5 au fost deja retrași din funcție. Diplomatic, România operează în prezent prin 97 de misiuni permanente, inclusiv ambasade, reprezentanțe și delegații temporare.
Marius Ghincea, politolog la ETH Zurich, subliniază că întârzierea luării deciziilor de numire afectează serios serviciul diplomatic românesc. El afirmă că listele cu posibili ambasadori au fost suspendate, probabil din cauza incertitudinilor politice și a schimbărilor așteptate în guvern. Consecința este o lipsă de claritate în cariera diplomaților români și prezența unor ambasadori depășiți ca mandat în capitale strategice, cum ar fi Washington sau Londra.
Profesorul Corneliu Bjola de la Universitatea Oxford adaugă că această situație semnalează un blocaj intern care se reflectă negativ și în imaginea externă a României, proiectând „haos” pe scena diplomatică internațională. El evidențiază că vidul strategic creat prin amânarea numirilor poate submina credibilitatea și eficiența politicii externe românești.
Astfel, amânarea deciziilor privind numirea ambasadorilor riscă să slăbească atât coeziunea serviciului diplomatic, cât și poziția țării în relațiile externe, situație ce necesită o atenție imediată din partea autorităților naționale.
