În ultima perioadă, România a fost afectată de valuri de caniculă urmate de furtuni puternice, care au provocat daune în special în zonele urbane din sudul țării, inclusiv în București. Specialistul în climatologie, Roxana Bojariu, a oferit explicații despre legătura dintre aceste fenomene extreme și schimbările climatice, precum și despre ce putem anticipa pentru viitor.
Redistribuirea energiei în sistemul climatic și fenomenele meteorologice extreme
Roxana Bojariu, coordonatoarea grupului de cercetare privind variabilitatea și schimbarea climatică din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie, descrie procesul prin care energia din sistemul climatic se redistribuie continuu între componentele sale și regiunile Terrei. Astfel, valurile de căldură și furtunile de vară reprezintă manifestări naturale ale acestui mecanism.
Totuși, ceea ce face aceste fenomene neobișnuite este intensitatea lor ridicată. După perioadele cu temperaturi crescute, aerul cald, bogat în vapori de apă, este înlocuit de mase de aer mai rece, generând instabilitate atmosferică. Aceasta duce la intensificări de vânt, precipitații abundente, grindină și, ocazional, tornade. Această succesiune – val de căldură urmat de furtună – este normală pentru sezon, însă acum se manifestă cu o putere mult mai mare.
Rolul schimbărilor climatice în amplificarea fenomenelor meteo
Climatologul explică faptul că schimbările climatice amplifică aceste fenomene prin creșterea cantității de energie din sistemul climatic. Acest surplus energetic este generat de concentrația crescută a gazelor cu efect de seră – dioxid de carbon, metan, oxid de azot – care rețin căldura în atmosferă.
O atmosferă mai caldă poate reține o cantitate mai mare de vapori de apă proveniți din evaporarea apei de pe sol, mări și oceane, precum și din transpirația plantelor. Astfel, valurile de căldură devin mai intense, iar precipitațiile extreme sunt mai frecvente și mai puternice.
Prelungirea verii și schimbarea „normalului” climatic
Roana Bojariu atrage atenția asupra faptului că, în România, vara devine tot mai lungă, cu luna septembrie căpătând caracteristici climatice apropiate de cele ale verii. Acest „nou normal” implică veri mai calde, valuri de căldură mai frecvente și intense, dar și furtuni scurte, dar violente, cu precipitații abundente și grindină.
Chiar dacă alternanța dintre perioadele calde și furtuni este un fenomen natural al sezonului estival, intensitatea acestor fenomene a crescut considerabil, iar această tendință este accentuată de încălzirea globală.
Două direcții pentru a face față schimbărilor climatice
Expertul subliniază că, pentru a limita efectele schimbărilor climatice, este esențial să se reducă emisiile gazelor cu efect de seră. Această măsură are ca scop încetinirea încălzirii globale și câștigarea de timp pentru adaptarea la fenomenele extreme inevitabile pe termen scurt și mediu.
Astfel, reducerea emisiilor și adaptarea la impacturile climatice reprezintă cei doi piloni fundamentali ai acțiunii climatice, potrivit Roxanei Bojariu.
