România face pași importanți în domeniul stocării energiei electrice, reducând diferența față de Bulgaria, care conduce regional acest sector. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a aprobat recent o serie de proiecte noi cu o putere totală de 811 MW, din care peste 80% (669 MW) sunt reprezentate de baterii de stocare. Această decizie marchează o accelerare semnificativă pentru Sistemul Energetic Național (SEN).
Capacitatea aprobată în această ședință depășește 60% din capacitatea actuală de stocare a energiei în România. Dintre cele 669 MW autorizați pentru baterii, 429 MW sunt proiecte independente, în timp ce restul de 240 MW sunt integrate cu parcuri fotovoltaice (89 MW) și eoliene (53 MW). ANRE a mai acordat licențe pentru exploatarea a 204 MW deja construiți, dintre care 70,1 MW sunt pentru sisteme de stocare existente, conform publicației Money.ro.
George Sergiu Niculescu, președintele ANRE, subliniază că această valoare reprezintă o parte importantă a capacității naționale, evidențiind că proiectele începute în documentații încep acum să prindă contur pe teren. Totuși, el atrage atenția că multe proiecte rămân în așteptarea certificatelor de racordare de la operatorii de transport și distribuție pentru a putea fi operaționalizate.
Motivul decalajului României față de Bulgaria
Deși noile inițiative sunt semnificative, România pornește de pe o poziție inferioară față de Bulgaria, lider regional și global în stocarea energiei, cu o capacitate instalată de aproximativ 8,6 GWh în mai 2026. Lipsa stocării interne eficiente determină ca România să exporte energie ieftină în timpul zilei și să importe energie scumpă în orele de vârf seara.
Acest retard are cauze profunde, inclusiv lipsa implicării Hidroelectrica, care deține 80% din serviciile de echilibrare și care a evitat susținerea bateriilor deoarece acestea ar reduce tarifele de echilibrare, afectându-i profiturile considerabile. În același timp, traderii beneficiază de pe urma diferențelor mari de preț pe piață.
Astfel, problema României nu constă în lipsa bateriilor, ci în deficitul producției de energie constantă (în bandă). O echilibrare eficientă ar presupune reducerea importurilor la sub 10% din consum, ceea ce poate fi atins doar prin creșterea capacității interne de producție continuă, urmată de optimizarea cu ajutorul bateriilor.
Proiecte pentru prosumatori și sprijin de stat în 2026
Pentru a reduce presiunea asupra sistemului energetic, autoritățile au inițiat un program de susținere a micilor consumatori. Ministerul Mediului a lansat un ghid pentru finanțarea sistemelor de stocare de către prosumatori, cu un buget total de 400 milioane de lei. Beneficiarii persoane fizice pot primi subvenții de până la 15.000 lei, echivalentul a maximum 75% din costurile sistemelor de stocare de cel puțin 12 kWh.
Acest program urmărește să încurajeze folosirea energiei solare produse ziua în orele de seară, reducând astfel factura energetică și importurile de energie în momentele de vârf. Cu toate acestea, experții avertizează că un focus exclusiv pe baterii, fără a asigura mai întâi o producție stabilă în bandă, poate crește pe termen lung costul energiei electrice.
Creșterea capacității și cele mai mari baterii din România
Capacitatea totală de stocare a energiei electrice în România continuă să crească rapid, atingând 1.630 MWh la data de 20 iunie 2026, cu o creștere de 45% în ultimele două luni, ca urmare a punerii în funcțiune a unor instalații noi de mare capacitate. Printre cele mai mari instalații se numără:
- Florești (județul Cluj) – cu o capacitate de 201 MW și 402 MWh, această centrală operată de Nova Power & Gas reprezintă un pilon important al sistemului românesc de stocare a energiei.
