Pe coasta de vest a Irlandei, în comitatul Sligo, cercetătorii au făcut o descoperire remarcabilă în aprilie 2026: trupul unei rar întâlnite specii de rechin din Groenlanda, eșuat pe o plajă, o situație nemaivăzută anterior în această zonă, anunță BBC.
Specimenul, cu o lungime de aproximativ 3 metri și culoare gri-bej, avea o vârstă estimată la peste 150 de ani. Acesta s-a născut probabil în secolul al XIX-lea, într-o perioadă istorică marcată de domnia reginei Victoria și președinția lui Abraham Lincoln, cu lume maritimă dominată de vase cu vele și fără automobile.
Deși 150 de ani reprezintă o vârstă impresionantă pentru majoritatea viețuitoarelor terestre sau marine, rechinii din Groenlanda sunt cunoscuți ca fiind cei mai longevivi vertebrate. Această specie are un ritm de dezvoltare extrem de lent și poate atinge o durată de viață între 300 și 500 de ani. Prin urmare, rechinul găsit este considerat un „tânăr adult”, abia ajuns la maturitatea sexuală.
Moartea acestui exemplar constituie o pierdere semnificativă pentru conservarea speciei, întrucât ar fi putut contribui la refacerea populației vulnerabile de rechini din Groenlanda. Emilie De Loose, biolog marin la Grupul Irlandez pentru Balene și Delfini, a subliniat importanța acestui fapt: „A durat 150 de ani să ajungă în punctul de reproducere, iar acum această șansă este pierdută. Este uluitor să reflectăm la cât a trăit acest animal și ce istorie a traversat.”
Misterele longevității rechinilor din Groenlanda
Rechinii din Groenlanda trăiesc în apele reci și adânci ale Oceanului Arctic și Atlanticului de Nord, unde sunt adaptați să încetinească procesul de îmbătrânire. Aceștia dețin o inimă cicatrizată care bate eficient secole în șir și un sistem de vedere rezistent la declinul generat de vârstă. Unii indivizi din această specie ar putea fi contemporani cu mari personalități din istorie, precum William Shakespeare.
Deși moartea rechinului este tristă, necropsia efectuată pe loc a reprezentat o oportunitate valoroasă pentru cercetători de a avansa în înțelegerea acestei specii încă enigmatice. Jasmine Stavenow Jerremalm, doctorandă în ecologie marină la University College Cork, care a participat la studii, a remarcat: „Lucrul cu animale moarte ne oferă o perspectivă intimă și profundă asupra vieții speciei.”
Analizele continuă în laboratoarele universitare, unde cercetătorii speră să descopere mecanismele genetice și metabolice care permit rechinilor din Groenlanda să trăiască în mod natural sute de ani, deschizând noi perspective pentru biologia longevității.
