Comunitatea bloggerilor militari din Rusia a exprimat un val de nemulțumire față de Ministerul Apărării pentru faptul că nu a doborât avionul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în timpul zborului său spre Erevan. Această reacție a fost intensă în contextul primirii lui Zelenski în Armenia, eveniment care a adus în prim-plan tensiunile dintre Moscova și Erevan.
Unii propagandiști ruși și-au exprimat dorința ca președintele ucrainean să fie „capturat” în capitala armenă, considerând vizita sa o lovitură directă dată de un aliat strategic al Rusiei. Este pentru prima dată, de la preluarea mandatului în 2019, când Zelenski ajunge în Armenia, iar acest gest este perceput în Kremlin ca o ruptură semnificativă.
Armenia, amenințată cu intervenții militare
Presa apropiată Kremlinului continuă să prezinte Armenia ca pe un „partener strategic” al Rusiei, însă critică aproape în fiecare material apropierea tot mai evidentă a țării caucaziene față de valorile europene și față de Uniunea Europeană. Publicația Pravda avertizează că această alinire cu Europa ar putea destabiliza regiunea, amplificând tensiunile existente.
Margarita Simonian, șefa canalului RT, principal vector al propagandei Kremlinului, a lansat o declarație dură la adresa Armeniei, amintind de „ajutoarele” pe care Rusia le-a acordat țării în trecut și calificând reacția acestuia drept „ingrată”. Ea nu exclude o posibilă intervenție militară, susținând că trebuie protejate populațiile ruse și interesele Moscovei pe teritoriul armenesc.
Acest tip de raționament privind „protejarea populației ruse” a fost deja folosit ca justificare pentru acțiunile militare ale Rusiei în Moldova, Georgia sau Ucraina. Kremlinul sugerează în prezent că ar putea aplica aceeași logică și în cazul unor state membre UE și NATO, precum Estonia, Letonia și Lituania.
Percepția Armeniei față de Rusia și reorientarea strategică
În realitate, Armenia nu privește cu recunoștință sprijinul Moscovei, în special după conflictul cu Azerbaidjan din Nagorno-Karabah, în care aproape 150.000 de armeni și-au pierdut casele. Rusia a furnizat arme Azerbaidjanului în această perioadă, în ciuda statutului său de „partener strategic” al Armeniei și a refuzat implicarea activă în conflict.
În schimb, Moscova a căutat să-și întărească prezența militară prin menținerea unei baze cu aproximativ 3.000 de soldați în Armenia. Între timp, Erevan a semnat un acord de pace cu Baku, mediat de Statele Unite, ceea ce Moscova contestă vehement. Totodată, Armenia intenționează să-și modifice orientarea strategică, mizând pe menținerea păcii cu Azerbaidjan, dezvoltarea relațiilor cu Turcia și apropierea de Uniunea Europeană, în paralel cu distanțarea față de Organizația Tratatului de Securitate Colectivă condusă de Rusia.
Summit-uri europene și participări oficiale la Erevan
În acest context, Armenia a găzduit recent peste 50 de lideri europeni cu ocazia celui de-al 8-lea summit al Comunității Politice Europene și a primului summit UE-Armenia. În cadrul evenimentelor, Nicușor Dan, alături de Maia Sandu și președintele Muntenegrului Jakov Milatović, a condus o masă rotundă dedicată „Rezilienței democratice și amenințărilor hibride”. De asemenea, a fost discutat impactul Coridorului Vertical de Gaze asupra securității energetice regionale.
Președintele României a participat în același timp la o reuniune a Grupului de Coordonare pentru Republica Moldova, creat în 2024 printr-o inițiativă comună a Bucureștiului și Parisului, evidențiind interesul sporit pentru securitatea și stabilitatea zonei.
Politologul armean Edgar Vardanian a remarcat într-un interviu că, deși summit-urile de acest gen rareori generează decizii imediate, ele abordează teme esențiale pentru viitorul și stabilitatea regiunii.
