Mai multe gesturi recente ale oficialilor români, inclusiv declarații ale președintelui Nicușor Dan, au creat impresia unei abordări indulgente față de narațiunile neolegionare în spațiul public din România. Un exemplu este scrisoarea președintelui Dan publicată în revista americană Newsmax, în care a evocat în termeni pozitivi luptătorii anticomuniști parașutați în țară în anii 1950 cu sprijinul CIA, prezentându-i ca un simbol al legăturii strategice dintre România și Statele Unite ale Americii.
Totuși, istoricul Raul Cârstocea, profesor la Universitatea Maynooth din Irlanda, subliniază că o parte semnificativă a acestor luptători a fost afiliată mișcării legionare, iar unii chiar au avut legături cu organizația SS. Într-un interviu acordat publicației Libertatea, el explică originile mișcărilor neofasciste, sensul antisemitismului în contextul conflictului din Gaza și pericolele extremismului de dreapta în România.
Referindu-se la cazul scrisorii lui Nicușor Dan, Cârstocea evidențiază că majoritatea celor parașutați ca „luptători din rezistență” aveau afiliere politică, predominant legionară, aspect absente din comunicatul președintelui. „Am analizat dosare de arhivă ce dovedesc că puțini dintre aceștia nu erau politic implicați, iar cei mai mulți au fost membri ai mișcării legionare, unii fiind foste cadre SS. Această dimensiune lipsește total din mesajul oficial, care este exclusiv pozitiv. Prin urmare, nu cred că președintele Dan a făcut pași concreți în combaterea mișcărilor neolegionare în primul său an de mandat”, afirmă istoricul.
Perspectiva expertului privind fascismul și regimul Putin
Raul Cârstocea este specialist în antisemitism, fascism, naționalism și Holocaust și conduce proiectul ERC „Insurgent Temporalities: Fascism as a Global Anti-Universalist Project” (2025-2030). Cercetările sale se axează pe formarea statului, construirea națiunilor în Europa în secolele XIX-XX și impactul asupra grupurilor minoritare.
În discuția asupra ideologiei regimului Putin, Cârstocea subliniază frecventa confuzie între fascism și dictatură în discursul public românesc. El consideră că regimul Moscovei nu poate fi definit drept fascist sau neofascist, nici prin ideologie, nici prin acțiuni. Expertul adoptă definiția lui Roger Griffin, conform căreia fascismul este o formă de ultranaționalism populist cu caracter palingenetic, concept cheie în „noul consens” academic despre fascism.
