Președintele rus Vladimir Putin a afirmat, în cadrul unei întâlniri cu absolvenții academiilor militare de la Kremlin, că organizația NATO se pregătește activ pentru un conflict armat împotriva Rusiei. Potrivit agențiilor dpa și Reuters, citate de Agerpres, liderul de la Moscova a declarat că statele occidentale folosesc drept pretext „amenințarea rusă” pentru a-și crește capacitățile militare.
Putin a precizat că, deși până în prezent NATO s-a limitat la susținerea Ucrainei, în prezent se discută deschis despre pregătirea unui război împotriva Rusiei și despre suplimentarea semnificativă a bugetelor militare. „Suntem pregătiți să răspundem operațional și adecvat la toate amenințările interne și externe”, a subliniat președintele rus.
El a acuzat atât NATO, cât și Uniunea Europeană că promovează ideea unei amenințări militare rusești pentru a justifica creșterea cheltuielilor de apărare. În același timp, Putin a afirmat că Rusia nu dorește confruntarea cu Occidentul, ci susține existența unui sistem global multipolar, care să garanteze securitatea tuturor statelor.
Deși critică militarizarea NATO, Rusia alocă aproximativ 40% din bugetul său pentru armată, echipamente militare și securitate, continuând astfel să finanțeze agresiv războiul din Ucraina. Pe front, forțele ruse încearcă să avanseze, în vreme ce Ucraina intensifică loviturile asupra infrastructurii militare și energetice rusești, vizând rafinării, depozite de combustibil, instalații energetice, poduri și sisteme de apărare antiaeriană.
Una dintre cele mai recente lovituri majore a vizat rafinăria de petrol din districtul Kapotnia, Moscova, situată la doar 15 kilometri de Kremlin. Atacul cu drone ucrainene de pe data de 16 iunie a provocat un incendiu semnificativ, afectând funcționarea complexului energetic.
În aceeași declarație, Putin a menționat că Rusia este deschisă negocierilor de pace cu Ucraina, însă doar pe baza rezultatului discuțiilor din Istanbul din 2022. Negocierile anterioare nu au adus o încetare a conflictului, pozițiile părților rămânând departe una de cealaltă. Rusia solicită recunoașterea controlului său asupra unor teritorii ucrainene, în timp ce Ucraina cere retragerea totală a trupelor ruse și restabilirea integrității teritoriale.
În contextul actual, oficialii europeni sunt îngrijorați că Putin ar putea profita de următorii doi ani pentru a testa determinarea Occidentului față de angajamentele față de NATO. Parlamentarii și experții în securitate avertizează asupra unei „ferestre de oportunitate” echivalente cu un risc crescut de escaladare.
Zona Crimeei, anexată ilegal de Rusia în 2014, rămâne un punct fierbinte, fiind supusă atacurilor frecvente ale armatei ucrainene, care utilizează în special drone pentru a lovi infrastructura militară și logistică. Printre țintele vizate se numără stații de gaze, depozite de combustibil, sisteme antiaeriene și radare.
Ministrul ucrainean al transformării digitale, Mihailo Fedorov, a anunțat recent intenția Ucrainei de a izola Crimeea printr-o serie de atacuri cu drone. În urma unui atac masiv din noaptea de 23 iunie, aproape jumătate din Crimeea ocupată a rămas fără electricitate. Exploziile și incendiile au fost semnalate în mai multe zone, iar traficul pe Podul Kerci a fost întrerupt pentru mai bine de cinci ore.
