Profesorul Silviu Cerna, economist și fost membru al consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, a oferit o analiză detaliată asupra impactului crizei politice din România asupra economiei naționale. Într-un interviu pentru Libertatea, acesta subliniază faptul că actualul context politic adâncește incertitudinile economice și complică adoptarea unor măsuri economice ferme, indiferent de componența viitorului guvern.
Potrivit lui Cerna, economia României a început anul 2026 cu semnale de slăbiciune cauzate de evenimentele politice și economice din anul precedent, marcate de o creștere economică lentă, inflație ridicată și creșterea taxelor. Aceste elemente au redus încrederea în economia națională, afectând negativ atât consumul, cât și investițiile.
Invocând pachetele de consolidare fiscal-bugetară implementate în a doua jumătate a anului 2025, specialistul arată că acestea au amplificat pesimismul pieței și au determinat o contracție dureroasă a cererii interne, adâncind nemulțumirile sociale existente. În plus, criza politică curentă accentuează neîncrederea investitorilor și pune sub semnul întrebării capacitatea noului guvern de a accesa fonduri europene, vitale pentru echilibrarea bugetului și susținerea dezvoltării economice.
Silviu Cerna avertizează că această incertitudine va limita semnificativ investițiile, consumul și contractarea împrumuturilor externe necesare pentru acoperirea deficitului bugetar. Ca rezultat, perspectivele de creștere economică pentru anul în curs sunt reduse, cu estimări oficiale situate între 1% și 1,5%.
Un alt risc identificat este legat de ratingul de țară al României, situat la limita inferioară a recomandărilor pentru investiții, ceea ce poate genera dificultăți suplimentare în atragerea finanțărilor externe. În plus, deprecierea leului, observată recent, reprezintă o corecție firească după o perioadă de supraapreciere a monedei, dar această tendință aduce costuri suplimentare și presiuni inflaționiste în condițiile în care România înregistrează cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană.
Economistul remarcă faptul că menținerea sub control a deprecierii va impune intervenții costisitoare ale Băncii Naționale, care riscă astfel să epuizeze rezervele valutare, deși acestea sunt la un nivel record în istoria țării. Pe lângă presiunile legate de cursul valutar, așteptările inflaționiste negative continuă să submineze stabilitatea economică.
Dilema guvernului în fața unui mediu stagflaționist
Într-un mediu economic caracterizat de stagflație — stagnare economică combinată cu inflație ridicată — Banca Națională și viitoarea coaliție guvernamentală vor avea misiuni complexe. Silviu Cerna subliniază că, indiferent de componența noului guvern, va fi crucială corectarea rapidă a deficitelor fiscale fără a restrânge suplimentar activitatea economică, o sarcină dificilă și plină de compromisuri majore.
Pe lângă aceste provocări macroeconomice, economistul insistă asupra necesității unor reforme profunde la nivel structural. România încă mai are peste 1.200 de întreprinderi de stat, multe dintre ele cu performanțe slabe și necesități permanente de subvenții. Modernizarea acestor companii prin privatizare — fie prin licitații bursiere, fie prin alte forme — este considerată esențială pentru stabilizarea și creșterea economiei pe termen lung.
