Proiectul de lege pentru reformarea Agenției Naționale de Integritate (ANI), transmis recent Parlamentului de ministrul interimar al Justiției, Cătălin Predoiu, păstrează caracterul confidențial al declarațiilor de avere și de interese, conform documentului consultat pe 21 iulie de Libertatea.
Conform prevederilor propuse, declarațiile de avere și de interese continuă să fie depuse la ANI, însă persoanele vizate nu vor fi obligate să le facă publice, menținându-se situația actuală de secretizare.
Documentul prevede detalii tehnice privind modul de completare și transmitere a acestor declarații:
- Declarațiile se vor completa conform anexelor oficiale și vor fi semnate electronic, fie cu semnătură calificată, fie cu semnătură avansată încorporată în cartea electronică de identitate;
- Transmiterea se face exclusiv prin platforma online e-DAI, gestionată de ANI;
- Există prevederi speciale pentru anumite categorii de persoane, care trebuie să depună declarațiile într-o secțiune distinctă a platformei;
- Importantly, obligația de depunere a declarațiilor nu implică accesul public la acestea;
- Declarațiile vor fi păstrate în evidențele ANI timp de 7 ani, cu asigurarea confidențialității.
Într-un punct de vedere oferit Libertății, ministrul interimar Cătălin Predoiu a subliniat că acest proiect reprezintă o versiune inițială și că poate suferi modificări prin amendamente în Parlament. „O parte din partidele parlamentare au contribuit cu amendamente în cadrul consultărilor, iar proiectul depus reflectă aceste modificări. Alte formațiuni pot propune propriile amendamente în procesul legislativ”, a declarat Predoiu.
De menționat că Cătălin Predoiu ocupă simultan funcțiile de ministru interimar al Justiției și al Internelor, după ce guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură în luna mai.
Amintim și că, în urma unei decizii a Curții Constituționale din mai 2025, declarațiile de avere ale demnitarilor și funcționarilor publici nu mai sunt accesibile publicului și presei. Acestea continuă să fie depuse la ANI, însă fără să fie făcute obligatoriu publice pe internet, după cum stabilește hotărârea instanței constituționale.
