Prețul energiei electrice în România a crescut semnificativ în ultimii ani, ajungând să se tripleze față de nivelul dinaintea pandemiei. Astfel, între 2021 și 2025, costul mediu al energiei a atins 136 de euro pe MWh, comparativ cu doar 45 de euro pe MWh în perioada 2019-2020, conform unei analize realizate de Romanian Economic Monitor (RoEM).
Creșterea prețurilor a fost generată de o serie de factori complexi: revenirea puternică a cererii după pandemie, reducerea exporturilor de gaze naturale din Rusia în contextul războiului din Ucraina, dar și instabilitatea din Orientul Mijlociu resimțită după 2023. Impactul s-a resimțit atât în viața gospodăriilor, cât și în activitatea economică a companiilor, iar măsurile guvernamentale de plafonare a prețurilor au afectat suplimentar bugetul de stat, prin compensările acordate furnizorilor, contribuind la adâncirea deficitului bugetar, amintește Balazs Marko, cercetător în cadrul RoEM.
Pe fondul acestor schimbări, prețul țițeiului Brent a cunoscut o creștere de la 53 la 80 de dolari pe baril, iar România a înregistrat un deficit energetic valoric de circa cinci miliarde de euro.
Dependența de importuri – o vulnerabilitate strategică pentru România
Analiza RoEM relevă faptul că dependența de importurile de energie rămâne o problemă majoră pentru economia românească. În 2025, deficitul energetic al țării a atins aproximativ 5 miliarde de euro, reflectând valoarea importurilor care depășesc semnificativ exporturile de energie. La nivel european, deficitul total a fost de circa 300 de miliarde de euro în același an, reprezentând aproximativ 1-2% din PIB pentru UE și România deopotrivă.
Potrivit experților, această dependență ridică riscuri strategice majore, deoarece în cazul unui blocaj sau scădere a ofertei externe, înlocuirea rapidă cu surse interne este dificilă. Contextul geopolitic global amplifică aceste riscuri, iar tensiunile internaționale, precum conflictul SUA-Iran sau războiul din Ucraina, pot folosi energia ca instrument de presiune politică.
Tranziția către energia regenerabilă – oportunități și noi provocări
Pe de altă parte, tehnologiile regenerabile au cunoscut în ultimul deceniu o scădere semnificativă a costurilor. De exemplu, prețul modulelor fotovoltaice a coborât cu 90% între 2010 și 2024, ajungând la 0,26 dolari per Watt. În România, prețurile stabilite prin licitații pentru energia fotovoltaică în 2025 variază între 35,77 și 45,2 euro/MWh, fiind competitive pe plan european.
Experții RoEM subliniază că o tranziție energetică consolidată, susținută de investiții în infrastructură, capacități de stocare, eficiență energetică și interconexiuni regionale, poate reduce vulnerabilitatea față de șocurile externe și poate stabilize costurile de producție a energiei.
Totuși, tranziția nu elimină complet dependența de resurse externe, întrucât producția de panouri solare și materiile prime aferente depind în continuare de importuri, reprezentând o provocare suplimentară pe termen lung.
