Conducerea Rusiei primește semnale alarmante privind impactul cheltuielilor de război asupra economiei naționale. Potrivit unor documente și surse citate de Bloomberg, atât Banca Centrală, cât și Ministerul Finanțelor au transmis președintelui Vladimir Putin că nivelul actual al cheltuielilor militare pune în pericol stabilitatea bugetară și economică a țării.
Ministerul de Finanțe avertizează asupra creșterii alarmante a deficitului bugetar, care ar putea ajunge la un nivel nesustenabil în 2026. Cheltuielile pentru război urmează să constituie aproximativ o treime din bugetul total, într-un context în care economia Rusiei a intrat în contracție pentru prima dată din 2023. În acest sens, oficialii economici recomandă o reducere a finanțării militare pentru a echilibra finanțele publice.
În opoziție, Ministerul Apărării solicită creșterea bugetului destinat războiului, o poziție susținută de anumite voci influente din cadrul Kremlinului, hotărâte să continue acțiunile militare. Liderul de la Moscova a decis să sprijine această strategie, ordinând reducerea cheltuielilor pentru toate sectoarele, cu excepția celui militar.
Planurile Ministerului Finanțelor pentru 2026 includ o scădere a deficitului de la 5,8 trilioane la 3,8 trilioane de ruble. Pentru a acoperi deficitul, autoritățile au majorat TVA-ul pentru a doua oară în opt ani și au implementat o reformă fiscală dură împotriva întreprinderilor mici. Cu toate acestea, până la finele lunii aprilie, deficitul bugetar a rămas ridicat, aproximativ 2,5% din PIB.
Contextul economic general este deosebit de dificil: deși procentul deficitului este mai mic decât recordul din 2020, impactul sancțiunilor internaționale și reducerea rezervelor financiare agravează situația. Fondul Național de Bunăstare a fost diminuat cu 60% de la începutul invaziei din februarie 2022.
Ministerul Dezvoltării Economice anticipează o scădere a investițiilor și în al doilea an consecutiv, iar guvernul a început să reducă anumite programe de investiții și cheltuielile cu personalul. În ciuda creșterii prețului petrolului datorită conflictului din Orientul Mijlociu, oficialii guvernamentali afirmă că acest factor nu rezolvă problemele structurale ale economiei ruse. Pentru o eventuală redresare, prețul barilului ar trebui să se mențină în jurul a 100 de dolari pe parcursul unui an.
Chiar și în acest context optimist, inflația va rămâne ridicată, iar economia rusă se va confrunta cu carențe în forța de muncă și dificultăți în sectorul bancar.
Nemulțumirile legate de politica bugetară devin tot mai vizibile chiar în sânul regimului. Săptămâna trecută, deputatul Valeri Gartung a criticat public strategia guvernului, avertizând asupra riscului unei hiperinflații similare celei din anii '90: „Vom tipări bani, ca în 1992, când prețurile creșteau cu 30% pe săptămână? Știm cu toții că aceasta nu este o soluție”, a declarat el, subliniind gravitatea situației economice.
