De la promovarea idealurilor de libertate și prosperitate, Statele Unite au ajuns subiectul unor percepții contradictorii, mai ales în contextul conducerii lui Donald Trump, care a adus o notă de imprevizibilitate în politica americană. Cu ocazia aniversării a 250 de ani de la fondare, jurnaliștii The Guardian au adunat opinii diverse din rândul aliaților și adversarilor SUA, conturând o imagine complexă a influenței americane în lume.
China, un rival ambivalent și aspirant la prima poziție globală
Perspectiva Chinei asupra Statelor Unite este marcată de o dualitate accentuată. Pentru generația care a trăit Războiul Rece, SUA reprezintă un „provocator de probleme” și o forță de neîncredere, o concepție susținută de discursul propagandistic oficial care descrie Washingtonul ca o entitate ipocrită pe scena internațională. În același timp, bogăția și stilul de viață american rămân atractive pentru o parte a populației, inclusiv pentru naționaliștii chinezi.
Până de curând, elitele chineze, inclusiv lideri politici și de afaceri, au ales Statele Unite pentru educația copiilor lor, iar milioane de chinezi vizau împlinirea visului american. Această relație a fost însă tensionată de politica tarifară a administrației Trump, percepută în China drept un atac asupra capacității lor de producție și a efortului lor susținut de muncă. Liu Cheng, un antreprenor chinez, subliniază diferențe culturale: „Poporul chinez este foarte muncitor. Suntem dispuși să îndurăm greutăți pentru a face bani, spre deosebire de americani.”
Impactul crizei financiare din 2008 și escaladarea tensiunilor comerciale au generat o perspectivă mai critică, alimentată și de rețelele sociale, potrivit căreia SUA este o țară marcată de violență, inegalități sociale, rasism și populism în creștere. În paralel, China devine tot mai încrezătoare în propriul rol global, dezvoltând un consum puternic urban și aspirând la un leadership mondial în următorii 250 de ani.
Relațiile complexe cu Mexicul: între trecut tensionat și present problematic
Vecinătatea și istoricul comun fac ca relația dintre SUA și Mexic să fie una sensibilă și adesea complicată. Celebrul citat al fostului dictator mexican Porfirio Díaz, „Sărmanul Mexic, atât de departe de Dumnezeu, atât de aproape de SUA,” reflectă această ambivalență. Conflictul din 1846 și pierderea masivă de teritoriu rămân o rană istorică vie pentru mexicani.
În anul aniversar, declarațiile lui Donald Trump au reaprins tensiunile, inclusiv atunci când a sărbătorit o „victorie triumfătoare pentru suveranitatea americană,” interpretată ca o atitudine dură față de vecinul sudic. Deși în ultimele decenii relațiile bilaterale au inclus perioade de cooperare în domeniul comerțului și al securității, Trump a adoptat un ton agresiv, calificând cartelurile de droguri mexicane drept organizații teroriste și exercitând presiuni asupra autorităților mexicane pentru a permite intervenția militară americană pe teritoriul național.
Astfel, la un sfert de mileniu de la înființare, imaginea Statelor Unite este cea a unei națiuni ambivalente: admirată pentru puterea și modelul său, dar criticată pentru politicile interne și externe care ridică semne de întrebare asupra viitorului său rol global.
