Piețele bursiere de pe întreg mapamondul reflectă tot mai clar riscurile unei încetiniri economice globale generate de inflație și de conflictul din Iran, care au crescut costul energiei și au împins dobânzile titlurilor de stat la niveluri ridicate.
Investitorii anticipează că, în contextul acestor presiuni, băncile centrale din diverse țări vor începe să majoreze dobânzile pentru a menține inflația sub control, fapt ce poate conduce la o reducere a cererii și, implicit, la o posibilă stagnare economică.
Astfel, pe data de 18 mai, dobânzile titlurilor de stat au urcat pe piețele financiare de la Tokyo până la New York. Creșterea prețurilor la energie, amplificată de războiul din Iran, a intensificat îngrijorările privind inflația și a determinat o vânzare masivă de obligațiuni, consolidând astfel trendul ascendent al randamentelor.
SUA și impactul războiului asupra ratelor dobânzilor
În Statele Unite, dobânda titlurilor de stat pe 10 ani a crescut cu 3,6 puncte de bază, ajungând la 4,631%, nivelul maxim din februarie 2025. Titlurile pe doi ani, extrem de sensibile la inflație, au atins un maxim de 14 luni, de 4,105%, iar obligațiunile pe 30 de ani au înregistrat un randament de 5,159%, cel mai înalt din ultimul an.
Aceste creșteri au venit pe fondul majorării prețului petrolului Brent la 111 dolari pe baril, după atacul cu drone asupra unei centrale nucleare din Emiratele Arabe Unite.
Investitorii își exprimă tot mai mult temerile privind efectele economice ale conflictului, temându-se că prețurile ridicate la energie vor alimenta inflația și vor forța băncile centrale să majoreze ratele dobânzilor.
Conform instrumentului CME FedWatch, probabilitatea unei majorări a ratelor de către Rezerva Federală până în luna decembrie depășește 50%, în contrast cu așteptările anterioare războiului, când se presupunea că ratele vor fi reduse.
Reacții internaționale și presiuni pe piețele financiare
Miniștrii de finanțe ai țărilor din cadrul G7 s-au întrunit la Paris pentru a discuta tulburările financiare generate de această situație tensionată.
Potrivit lui Kenneth Broux, șeful cercetării corporative FX și a ratelor din cadrul Societe Generale, singura modalitate de a preveni o "prăbușire în slow-motion" pe piața obligațiunilor este o scădere a prețurilor petrolului.
În Japonia, influența știrilor legate de planurile guvernamentale de a emite noi titluri de datorie pentru a susține un buget suplimentar în vederea amortizării impactului războiului a adăugat presiune pe piață.
Dobânzile obligațiunilor guvernamentale japoneze pe 30 de ani au crescut cu peste 10 puncte de bază, atingând un nivel-record de 4,200%, în timp ce randamentul pe 10 ani a urcat la cel mai ridicat nivel din octombrie 1996, de 2,800%.
Obligațiunile din zona euro au resimțit, de asemenea, această tensiune, randamentul german pe 10 ani, considerat un indicator de referință pentru blocul monetar, crescând la un maxim de 15 ani de 3,193%.
Piețele evaluază în prezent o probabilitate de 80% ca Banca Centrală Europeană să majoreze ratele dobânzilor în luna viitoare, estimând trei astfel de majorări până la finalul anului, pe fondul inflației crescute. Acestea contrazic previziunile anterioare confruntării din Orientul Mijlociu, când se anticipa menținerea neschimbată a ratelor.
Îngrijorările generate de inflație și summitul SUA-China
Vânzările masive de obligațiuni și-au găsit ecou și săptămâna trecută, după publicarea unor date privind inflația globală superioară așteptărilor, incluzând creșterile accelerate ale prețurilor de consum și ale costurilor de producție în SUA, China, Germania și Japonia.
De asemenea, summitul dintre președintele SUA, Donald Trump, și președintele chinez, Xi Jinping, urmărit cu mare atenție, nu a adus soluții pentru detensionarea conflictului din Iran, ceea ce a amplificat incertitudinea pe piețele financiare.
