Paul Al României urmează să fie adus în țară după aproape șase ani de la condamnarea definitivă pentru implicarea în retrocedarea ilegală a Fermei Băneasa și a Pădurii Snagov, cauzând un prejudiciu de peste 145 de milioane de euro. Decizia de repatriere intervine pe fondul punerii în aplicare de către instanțele franceze a unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), emisă în 2024.
Inițial, autoritățile judiciare din Franța au refuzat să execute mandatul european de arestare și, implicit, extrădarea lui Paul Al României pentru ispășirea pedepsei de trei ani și patru luni de detenție. Totuși, după pronunțarea deciziei CJUE, instanțele franceze au revenit asupra hotărârii.
Pe 27 iunie 2022, Paul Al României a fost arestat în Paris, în baza unui mandat european emis de România. Totuși, el a fost pus în libertate în toamna aceluiași an, iar un an mai târziu avocatul său a reușit să suspende procedurile de extrădare, invocând aspecte legate de nelegalitatea compunerii completurilor de judecată de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), o temă care a servit drept precedență în alte cazuri celebre precum cele ale Elenei Udrea sau lui Dan Șova.
Aceste nelegalități se referă la modul în care au fost formate completurile de cinci judecători, în care doar patru erau selecționați prin tragere la sorți, iar președintele era impus din conducerea instanței, precum și la lipsa specializării completurilor de trei judecători în materia corupției. Mai mult, Paul Al României a susținut că unul dintre judecători nu și-ar fi depus jurământul legal la numire.
La 29 noiembrie 2023, Curtea de Apel din Paris a respins cererea de extrădare, invocând dreptul la un proces echitabil conform articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Situația a fost analizată ulterior de CJUE, la solicitarea Curții de Apel Brașov, care a cerut clarificări privind posibilitatea refuzului unui stat de a extrăda un condamnat din cauza unor vicii procedurale.
În timpul evaluării cauzei de către CJUE, Paul Al României a fost arestat din nou, de această dată pe teritoriul Maltei, pe 28 aprilie 2024. Prin hotărârea din 29 iulie 2024, CJUE a stabilit că executarea mandatului european de arestare este regula, iar orice refuz reprezintă excepția, astfel că refuzul extrădării nu poate fi motivat doar prin invocarea unor nereguli de procedură judiciară, cum ar fi compunerea completurilor sau jurământul magistraților.
Cu toate acestea, instanțele malteze au refuzat să îl predea autorităților române și l-au eliberat pe cauțiune, invocând condițiile de detenție din România. Ulterior, dosarul a revenit desfășurării procedurilor în Franța, unde Curtea de Apel din Paris a emis pe 18 iunie 2026 decizia de predare a lui Paul Al României. La 29 iulie 2026, instanța supremă franceză a respins recursul, consolidând hotărârea.
Dacă Paul Al României ar fi început executarea pedepsei în data de 17 decembrie 2020, el ar fi fost eligibil pentru eliberare condiționată după îndeplinirea jumătății pedepsei, având în vedere vârsta sa de peste 60 de ani. Astfel, ar fi putut părăsi închisoarea cel târziu în august 2022, iar dacă ar fi fost contorizate și zilele câștigate prin muncă, chiar mai devreme, în februarie 2022.
Despre statutul său dinastic
Paul Al României, cunoscut anterior ca Paul Philippe, este nepotul regelui Carol al II-lea. Totuși, el nu deține drepturi dinastice și nu este recunoscut oficial ca prinț în cadrul Familiei Regale a României.
