Camera Deputaților a adoptat o lege prin care se dublează cota maximă de ucidere a urșilor bruni pentru anul 2026, ajungând la un total de 859 de exemplare care pot fi împușcate în regim de prevenție și alte 110 în situații de intervenție. Actul normativ urmează să fie promulgat de primarului general Nicușor Dan.
Inițiativa legislativă aparține vicepremierului Barna Tánczos, fost ministru al Mediului din partea UDMR, și a primit sprijinul a 50 de parlamentari, printre care și mai mulți practicanți ai vânătorii. Susținătorii proiectului argumentează că această măsură este esențială pentru gestionarea și controlul populației de urși, ținând cont de creșterea numărului de incidente în care oamenii au fost atacați de aceste animale sălbatice.
Gheorghe Nacov, parlamentar și vânător, a apreciat majorarea cotelor ca pe un «pas către normalizare», afirmând că ursul brun revine astfel sub tutela celor care îl protejează activ.
„Timpul demonstrează că fără intervenția vânătorilor, problema ursului brun nu se poate rezolva în România”, a subliniat anterior Barna Tánczos.
În ultimii ani, cotele de vânătoare au fost majorate treptat, având în vedere situațiile în care urșii au reprezentat un pericol pentru populație. Astfel, în 2024, limita a fost fixată la 426 de exemplare în programul de prevenție și 55 în cel de intervenție.
Paralel, Ministerul Mediului, condus de Diana Buzoianu (USR), a anunțat în vara precedentă intenția de a introduce sancțiuni mult mai dure pentru persoanele care hrănesc animalele sălbatice, măsură menită să descurajeze apropierea acestora de zonele locuite.
Controverse privind transparența și validitatea datelor
Noua lege vine în contextul unui recensământ genetic realizat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, care estimează populația de urși bruni în România între 10.400 și 12.770 de exemplare. Cu toate acestea, acest studiu a fost criticat de ONG-uri și cercetători pentru lipsa datelor brute și a transparenței metodologice.
Cristian Papp, cercetător la World Wildlife Fund şi lector la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, a exprimat rezerve serioase cu privire la dublarea cotelor fără o bază științifică clară, catalogând această măsură ca fiind dificil de susținut în condițiile actuale.
Permisiunea vânătorii exemplarelor cu trofee valoroase
Un alt aspect important al legii este introducerea posibilității de a vâna „exemplare speciale” de urși, adică animale cu un punctaj C.I.C. (Coeficientul Internațional pentru Trofee) de peste 400, prag care definește valoarea trofeelor. Fostul ministru al Mediului, Mircea Fechet, a criticat acest prag, considerându-l prea ridicat și astfel favorizând vânătoarea unor animale cu trofee prețioase, ceea ce poate duce la abuzuri.
Practic, după uciderea unui plafon minim de urși cu punctaj mai mic, restul cotei poate fi folosită pentru vânătoarea unor exemplare foarte valoroase din punct de vedere al trofeului. Cristian Papp avertizează că această schimbare mută accentul de la ameliorarea situației urșilor problematici către vânarea trofeelor, alimentată și de interese financiare.
Analizele arată că pe site-urile asociațiilor de vânătoare se regăsesc pachete turistice dedicate vânătorii de urși, cu prețuri ce variază între 3.000 și 20.000 de dolari, indicând o piață importantă în această zonă.
Mircea Fechet a condamnat dur legea votată, afirmând că nu poate susține un proiect care „transformă natura într-un meniu din care niște oameni aleg trofee”. El a insistat că măsurile ar trebui să se concentreze prioritar pe eliminarea urșilor periculoși și protejarea exemplarelor valoroase și sănătoase.
