Ashley Franzen, o americancă originară din San Diego, care și-a mutat familia în Elveția, a relatat experiența sa legată de modul diferit în care sunt crescuți copiii în Europa comparativ cu SUA. Ea a fost impresionată de faptul că, încă de la vârste foarte mici, copiii elvețieni învață să fie independenți.
„De când au început grădinița, copiii merg singuri la școală și se întorc fără însoțitori”, spune Ashley, comparând această practică cu situația din America, unde părinții evită să își lase copiii nesupravegheați chiar și pentru perioade scurte.
Femeia povestește că, în anii ’90, copilăria în San Diego era mult mai liberă – putea să se joace singură afară, să plimbe câinele și să meargă la magazinul din cartier fără supraveghere. Cu toate acestea, în prezent, cultura americană s-a schimbat radical, devenind mult mai restrictivă.
Mutarea în Elveția a reprezentat pentru Ashley un adevărat șoc cultural. Copiii săi s-au născut în Europa și au locuit în trei țări diferite, iar cea mai notabilă diferență observată a fost legată de libertatea copiilor mici de a se deplasa și juca singuri sau în grupuri mici.
Schimbări în modul de parenting în SUA
Psihologul social Jonathan Haidt explică în cartea sa „The Anxious Generation” că, începând cu anii ’80 și ’90, părinții americani au devenit tot mai temători de pericolele externe, ceea ce a dus la o creștere a supravegherii și protecției excesive a copiilor.
Potrivit lui Haidt, în generațiile anterioare, copiii aveau multă libertate, puteau merge singuri la școală și petreceau ore întregi în aer liber, învățând să-și gestioneze conflictele fără intervenția adulților. Însă intensificarea mediatizării cazurilor rare de violență împotriva copiilor a creat senzația unui spațiu public periculos, generând o cultură a fricii.
Acest fenomen a dus la ceea ce Haidt numește „parenting bazat pe siguranță”, cu limitarea drastică a autonomiei copiilor și trecerea de la o copilărie bazată pe joacă liberă la una dominată de supraveghere și tehnologie.
Psihologul avertizează că acest mod de creștere influențează negativ dezvoltarea copiilor, generând anxietate, dificultăți sociale, lipsă de încredere în sine și o dependență crescută de părinți și tehnologie.
Beneficiile independenței timpurii, promovate de modelul elvețian
Jonathan Haidt argumentează că autonomia dobândită de timpuriu, exemplificată de stilul elvețian de creștere adoptat de Ashley Franzen, ajută copiii să își dezvolte reziliența, curajul și capacitatea de adaptare, deoarece asumarea riscurilor este esențială în procesul de învățare a competențelor.
În Elveția, copiii merg singuri la grădiniță și la cumpărături încă de la o vârstă fragedă, ceea ce amintește de modul în care erau crescuți copiii înainte ca frica să redefinească relația părinte-copil în societatea modernă.
Ashley a decis să adopte rapid acest stil local de educație, considerând că este important pentru integrarea și asimilarea familiei în noul mediu.
La început, copiii mergeau singuri în locurile de joacă din apropiere, sub condiția să se anunțe periodic, dar treptat li s-a oferit tot mai multă libertate, reflectând încrederea societății elvețiene în independența și responsabilitatea copiilor.
