Viitoarea lege privind salarizarea bugetară este în curs de finalizare și aduce promisiunea păstrării salariilor actuale pentru funcționarii cu venituri mari, concomitent cu majorări dedicate celor cu salarii mici. Totuși, reprezentanții sindicali avertizează că unele categorii de bugetari ar putea în final înregistra scăderi de venituri.
Administrația Prezidențială a confirmat recent că principalele partide politice – PSD, PNL, USR și UDMR – au aprobat un pact pentru legea salarizării, cu termen de publicare în Monitorul Oficial până la 31 august. Acest termen este impus de finalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar pentru adoptarea legii este necesară parcurgerea procedurilor parlamentare până la 1 iulie, având în vedere vacanța legislativă.
Principiile de bază ale legii salarizării
Ministrul interimar al muncii, Dragoș Pîslaru, a evidențiat trei principii fundamentale pentru noua lege: aplicarea integrală și simultană începând cu 1 ianuarie 2027, respectarea obiectivelor fiscale ale României și asigurarea faptului că niciun angajat nu va înregistra o reducere a salariului.
Pe plan structural, fostul ministru al muncii, Florin Manole, a precizat că raportul dintre cele mai mici și cele mai mari salarii din sectorul public va fi stabilit la nivelul de 1 la 8. Totodată, salariile nu vor mai fi raportate la salariul minim pe economie, ci la un nou indicator actualizat separat, care în prezent corespunde salariului minim brut pentru 2026, în valoare de 4.325 lei. În plus, legea intenționează să pună sub control sporurile și să asigure o transparență mai mare în acordarea acestora.
Ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, a estimat un impact bugetar de circa 8 miliarde de lei pentru anul următor, alocare considerată necesară pentru implementarea noii structuri salariale.
Temeri ale sindicaliștilor privind scăderi de venituri
Bogdan Hossu, liderul confederației sindicale Cartel Alfa, a avertizat că unele categorii ar putea vedea o reducere a venitului net, în condițiile în care statul dorește integrarea sporurilor în salariul de bază. El subliniază că, deși salariul de bază nu va scădea, venitul total al angajaților s-ar putea diminua, deoarece sporurile nu vor mai fi calculate la salariul brut, ci la un indicator diferit – ceea ce poate însemna sume mai mici.
În acest context, Hossu critică graba în adoptarea legii, susținând că dezbaterile vor fi limitate iar suma alocată – 8 miliarde lei împărțite la 1,3 milioane de bugetari – este insuficientă, echivalând cu o majorare medie lunară estimată la aproximativ 500 de lei brut, respectiv 250 de lei net.
El reproșează, totodată, fostului ministru al muncii Florin Manole că a amânat elaborarea proiectului, iar actuala guvernare încearcă să adopte rapid legea pentru a nu pierde fondurile în valoare de 771 milioane euro din PNRR, legate direct de această reformă.
Variante inițiale și opinia sindicaliștilor
Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical, menționează că prima variantă a proiectului prevedea un cost anual de 40 de miliarde de lei, cu un raport de 1 la 15 între cel mai mic și cel mai mare salariu bugetar. Ulterior, pe fondul discuțiilor în cadrul guvernului, acest raport a fost redus la 1 la 8 pentru a diminua impactul financiar.
Totuși, el atrage atenția asupra lipsei de coordonare între instituțiile statului, în condițiile în care proiectul era gata încă din primăvară, dar întârzierile în aprobarea finală de către Ministerul Finanțelor au întârziat procesul, întrucât instituția este preocupată de presiunea bugetară și fezabilitatea măsurilor propuse.
Astfel, adoptarea legii salarizării rămâne un subiect sensibil, cu implicații importante pentru finanțele publice și pentru traiul a milioane de angajați din sectorul public, iar atenția este îndreptată acum spre modul în care va fi gestionată această reformă esențială în timpul scurt rămas până la termenul-limită.
