Operațiunile de dislocare a stâncii Pârjoaia au fost încheiate cu succes, iar Administrația Fondului pentru Dezvoltare și Investiții (AFDJ) continuă lucrările de dragare pe sectorul Dunărea Veche – Brațul Bala. Aceste intervenții au ca scop principal prevenirea scăderii nivelului apei în zona Cernavodă, au transmis reprezentanții Administrației Naționale Apele Române.
În prezent, debitul Dunării este de aproximativ 1.500 metri cubi pe secundă, cu 25% mai mic comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Nivelul apei la Cernavodă a coborât până la -218 cm, cu o estimare de scădere până la -233 cm până pe 9 august, apropiindu-se astfel de un prag istoric.
Scăderea accelerată a nivelului apei și consecințele pentru centrala nucleară
Debitul redus al fluviului continuă să scadă rapid, iar hidrologii estimează că acesta poate coborî în zilele următoare chiar sub 1.400 metri cubi pe secundă. La Cernavodă, nivelul apei înregistrează o scădere de aproximativ 2 centimetri pe zi. Aceste condiții au un impact direct asupra funcționării centralei nucleare, determinând deja oprirea Unității 1 din cauza debitului insuficient al apei.
Rolul precipitațiilor și limitările acestora
Reprezentanții Administrației Naționale Apele Române subliniază că episodul recent de ploi torențiale din România nu a influențat pozitiv nivelul Dunării. Ana Maria Agiu, purtător de cuvânt al instituției, explică faptul că precipitațiile înregistrate au fost caracterizate prin averse scurte și intense, care au produs viituri locale rapide, dar nu au reușit să alimenteze debitele afluenților fluviului.
Aceste ploi torențiale s-au manifestat sub forma unor inundații locale, dar pentru a genera creșteri semnificative ale nivelului Dunării ar fi fost necesare precipitații mai extinse și mai constante, pe zone întinse și pe o durată mai mare, pentru a se resimți efectele asupra afluenților interni și ulterior asupra fluviului din România.
Vestea bună de la vest: precipitațiile din Austria
O ușoară stabilizare ar putea veni dinspre Austria, unde cantitățile de ploi au fost mai mari, în jur de 50 litri pe metru pătrat. Aceste precipitații au dus la o creștere moderată, însă temporară, a debitelor râurilor interioare, care ar putea ajunge la granița României în aproximativ o săptămână și ulterior în zona Cernavodă după încă câteva zile.
Chiar și așa, debitul Dunării va rămâne sub media multianuală a lunii august, atingând maxim 1.600 metri cubi pe secundă.
Intervenții tehnice pentru redirecționarea cursului fluviului
În paralele cu monitorizarea nivelului apei, autoritățile utilizează patru barje speciale pentru a redirecționa cursul Dunării către zona Cernavodă, încercând să compenseze efectele scăderii debitului. Aceste măsuri fac parte din eforturile continue pentru protejarea funcționării Centralei Nucleare și a altor infrastructuri critice din zonă.
Imagini aeriene realizate recent în Ungaria și România prezintă albia expusă a Dunării, care scoate în evidență nivelurile extrem de joase ale fluviului în această vară. Situația impune o vigilență sporită și continuarea intervențiilor pentru a preveni consecințe mai grave.
Ce condiții ar putea readuce Dunărea la valorile normale
Potrivit specialiștilor, revenirea la niveluri obișnuite ale Dunării nu va fi posibilă fără precipitații constante și pe termen mai lung, care să aducă o sursă continuă de alimentare a fluviului. Estimările arată că doar o schimbare semnificativă a regimului pluviometric la nivel regional poate produce un impact pozitiv durabil asupra debitelor Dunării.
