De la Chișinău, președintele României, Nicușor Dan, a abordat pentru prima oară public recentele dezvăluiri referitoare la Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP). În discursul său, șeful statului a afirmat că persoanele implicate în reprimarea manifestanților din timpul Revoluției din decembrie 1989 nu ar trebui să ocupe funcții publice. Cu toate acestea, el consideră că generalul Pahonțu nu se încadrează în această categorie, fără a oferi detalii suplimentare care să justifice această poziție.
Președintele a criticat și titlul anchetei publicate de Recorder, care a adus în atenție legătura lui Pahonțu cu Securitatea comunistă, apreciind că acesta nu reflectă conținutul investigației și declarând că „nu știe care este scandalul”.
Întrebat dacă a realizat o evaluare managerială asupra lui Lucian Pahonțu, Nicușor Dan a admis că nu a făcut o astfel de evaluare formală, precizând că a apreciat profesionalismul întregului serviciu pe baza propriilor impresii, constatând că SPP este un organism cu ofițeri bine pregătiți.
Referitor la neîndeplinirea obligației de a depune declarația de interese de către Pahonțu, președintele s-a limitat la o observație succintă, subliniind că „SPP nu este un serviciu secret, ci un serviciu de pază”.
Conform ultimei declarații de avere a lui Lucian Pahonțu, publicată pe site-ul Agenției Naționale de Integritate, acesta a încasat în anul fiscal 2023 un venit total de 353.510 lei ca director al SPP și o indemnizație suplimentară de 22.312 lei pentru delegări, realizând astfel un venit mediu lunar de circa 31.000 lei. În plus, presa a relatat existența unei pensii lunare de aproximativ 20.000 lei în favoarea generalului.
Un alt aspect controversat face referire la un proiect de lege guvernamental prin care cazul cumulării pensiei speciale cu salariul urma să fie interzis. Prima versiune a proiectului conținea un amendament care părea să îl favorizeze direct pe Lucian Pahonțu, iar publicarea documentului a scos la lumină faptul că șeful SPP a fost unul dintre avizatorii proiectului.
Ancheta Recorder și trecutul lui Lucian Pahonțu în Securitate
În investigația semnată de Alexandra Șerban pentru Recorder, generalul Lucian Pahonțu, cel mai longeviv șef de serviciu secret din România, este prezentat ca un ofițer care a făcut parte în ultimii ani ai regimului comunist din Trupele de Securitate, unități militare implicate în reprimarea Revoluției din decembrie 1989. Conform documentelor și mărturiilor adunate, Pahonțu a activat la UM 0305 din Băneasa, structură militarizată subordonată Departamentului Securității Statului (DSS), organul principal de represiune al regimului condus de Nicolae Ceaușescu.
Investigarea relevă, de asemenea, că evoluția sa profesională a fost facilitată printr-o legătură de rudenie cu generalul Vasile Milea, ministrul Apărării Naționale în ultimii ani ai dictaturii comuniste. De-a lungul celor peste două decenii în fruntea SPP, Pahonțu a menținut o discreție strictă asupra începuturilor sale în armată și în Securitate, iar în CV-ul oficial perioada 1987-1990 este descrisă sumar, menționându-se simplu o funcție de comandant de pluton la Ministerul de Interne, în domeniul transmisiilor.
