Președintele României, Nicușor Dan, a confirmat faptul că, în ciuda eforturilor mediatice ale Administrației Prezidențiale și a negocierilor intense purtate între principalele partide – PSD, PNL, USR și UDMR – nu s-a atins un acord politic și social privind legea salarizării unice.
Șeful statului a criticat amânarea repetată a acestei reforme, evidențiind că proiectul, cu implicații sociale și economice majore, a fost tergiversat încă din 2022, ceea ce a generat o presiune considerabilă asupra procesului decizional în acest an.
În ciuda obstacolelor, Nicușor Dan a apreciat deschiderea la dialog și munca depusă de echipele implicate, însă a precizat că partidele și-au asumat împreună „pierderea celor 770 de milioane de euro” din fondurile PNRR aferente acestui obiectiv, respectând decizia de a nu prezenta proiecte legislative separate în Parlament.
Amânări repetate și contextul politic tensionat
Legea salarizării trebuia adoptată inițial în 2023, dar Guvernul PSD-PNL a amânat această decizie până în 2026. Anul în curs a fost marcat de schimbări politice: fostul ministru al Muncii, Florin Manole (PSD), nu a prezentat legea, iar ulterior colaborarea PSD-AUR a dus la demiterea Guvernului. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru (PNL), a venit cu o propunere care elimina jumătate dintre sporurile existente și îngheța salariile pentru anumite categorii, fiind însă respinsă de Comisia Europeană din cauza impactului bugetar ridicat.
Impactul financiar estimat inițial era de 8 miliarde lei, însă negocierile cu sindicatele au crescut estimările la 12-18 miliarde lei, ceea ce a determinat o reacție critică din partea Comisiei Europene. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a reiterat faptul că majorări ce depășesc plafonul agreat nu vor putea fi asumate fără riscuri bugetare suplimentare.
Liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a propus ca mediul privat să fie taxat suplimentar pentru susținerea reformei, însă această idee a fost criticată de economiști și analiști pentru potențialele efecte negative.
Optimism moderat pentru finalizarea legii salarizării
Președintele Nicușor Dan și-a exprimat optimismul că legea este „aproape finalizată din punct de vedere tehnic” și că partidele au promis adoptarea acesteia până la sfârșitul anului, respectând cadrul financiar agreat cu Comisia Europeană. Totuși, a precizat că legea nu va putea satisface în totalitate toate solicitările sindicale, iar decizia politică va defini modul de alocare a fondurilor între categoriile profesionale.
Costurile pierderii fondurilor europene și consecințele macroeconomice
Analistul economic Adrian Mitroi, profesor la Academia de Studii Economice, a explicat pentru Libertatea contextul dificil în care se află economia României: creștere economică aproape stagnată, deficit bugetar ridicat și costuri financiare în creștere.
Potrivit acestuia, legea salarizării unice are un rol esențial în stabilitatea fiscală și întârzierea adoptării acesteia implică pierderea a 770 milioane euro din fondurile nerambursabile ale PNRR. Aceste fonduri nu reprezintă o amendă, ci bani care, odată pierduți, trebuie acoperiți prin împrumuturi suplimentare, redistribuții bugetare sau tăieri în alte sectoare.
Analistul a mai subliniat că doar dobânzile suplimentare generate de înlocuirea acestor fonduri pierdute pot ajunge la aproximativ 5 milioane de euro lunar, într-un moment în care cheltuielile pentru plata dobânzilor depășesc deja un miliard de euro lunar.
