Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că nu va numi un candidat pentru funcția de premier susținut de o alianță PSD-AUR, în contextul în care Guvernul condus de Bolojan ar fi demis prin moțiune de cenzură, iar aceste două formațiuni ar încerca să formeze o coaliție de guvernare.
În urma moțiunii de cenzură depuse de PSD și AUR, șeful statului a fost categoric, subliniind că România nu va ajunge la alegeri anticipate și nici la o guvernare formată de această combinație politică. Nicușor Dan a precizat că niciun partid pro-european nu intenționează să guverneze împreună cu forțe considerate anti-occidentale, cum este AUR.
„În cazul în care eu trebuie să desemnez un premier, mă voi asigura că acest lucru nu se va întâmpla”, a spus președintele, adăugând că o coaliție PSD-AUR este foarte improbabilă, fără a oferi detalii suplimentare.
Prerogativele președintelui în numirea prim-ministrului
Constituția României, prin articolul 103, reglementează modul în care președintele desemnează candidatul pentru funcția de prim-ministru. Șeful statului consultă partidul sau coaliția care deține majoritatea absolută în Parlament, iar dacă aceasta nu există, consultă toate formațiunile parlamentare. Candidatul desemnat trebuie să obțină votul de încredere al Parlamentului în termen de 10 zile, pe baza programului și listei Guvernului propuse.
Dezbaterile și votul consultativ au loc în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, iar Guvernul este investit cu majoritatea voturilor deputaților și senatorilor.
Articolul 85 reafirmă rolul președintelui ca mediator și actor principal în procesul constituirii puterii executive, subliniind că mandatul Guvernului depinde de votul de încredere dat de Parlament.
Exemple istorice de respingeri ale propunerilor de premier
În trecut, au existat situații în care președinții României au refuzat să desemneze premieri propuși de majorități politice parlamentare. Un caz notoriu s-a înregistrat în 2009, când majoritatea PSD-PNL-UDMR a propus-o pe Klaus Iohannis pentru funcția de premier, însă președintele Traian Băsescu a refuzat nominalizarea.
Un alt exemplu relevant este cel din 2016, când PSD și ALDE, deținând majoritatea parlamentară, au propus-o pe Sevil Shhaideh pentru șefia Guvernului. Președintele Klaus Iohannis a respins nominalizarea, solicitând o altă propunere, care a fost Sorin Grindeanu.
Cum sunt declanșate alegerile anticipate în România
Alegerile anticipate reprezintă dizolvarea Parlamentului înainte de finalul mandatului său, conform articolului 89 din Constituție, o măsură menită să prevină blocajele politice. Președintele poate dizolva Parlamentul doar dacă, într-un interval de 60 de zile, au fost respinse cel puțin două solicitări pentru învestirea Guvernului.
În acest caz, președintele consultă președinții celor două Camere și liderii grupurilor parlamentare înainte de a lua decizia. Dizolvarea se poate face o singură dată pe an și nu este permisă în ultimele șase luni de mandat ale Legislativului.
