Muntele Olimp, cel mai înalt munte al Greciei și unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale mitologiei grecești, a fost inclus pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, după o decizie adoptată în unanimitate în cadrul celei de-a 48-a sesiuni a Comitetului Patrimoniului Mondial, desfășurată la Busan, în Coreea de Sud.
Muntele Olimp devine unul dintre puținele situri din lume recunoscute drept patrimoniu mondial mixt, atât pentru valoarea sa culturală, cât și pentru importanța sa naturală, potrivit News.
Muntele zeilor și un refugiu al biodiversității
Cunoscut în întreaga lume drept locul în care, potrivit mitologiei grecești, au trăit cei 12 zei olimpieni, Muntele Olimp este și una dintre cele mai valoroase zone naturale ale Europei.
Masivul din Grecia adăpostește aproape 2.000 de specii de plante, dintre care zeci sunt endemice și nu se întâlnesc nicăieri altundeva în lume. În același timp, zona este habitat pentru numeroase specii rare de animale sălbatice, ceea ce a contribuit la recunoașterea valorii sale excepționale.
La poalele Muntelui Olimp, la Marea Egee, mai exact pe Riviera Olimpului, există mai multe stațiuni renumite, în care sosesc turiști din toate colțurile lumii, inclusiv din România. Cele mai cunoscute dintre acestea sunt Paralia Katerini, Nei Pori, Olympic Beach, Platamonas.
Odată cu includerea Olimpului, Grecia ajunge la 21 de situri înscrise în Patrimoniul Mondial UNESCO, dintre care trei sunt considerate situri mixte.
Casa celor 12 zei olimpieni
În mitologia greacă, Muntele Olimp ocupă un loc central. Legendele spun că Zeus și-a stabilit aici curtea după ce l-a învins pe tatăl său, Cronos, într-un război care ar fi durat zece ani și care a pus capăt domniei titanilor.
Muntele Olimp era casa celor 12 zei greci: Zeus, Afrodita, Apollo, Ares, Artemis, Atena, Demetra, Hera, Hefaistos, Hermes, Hestia și Poseidon. Potrivit mitologiei, cei 12 zei ai Olimpului se hrăneau cu ambrozie, beau nectar, iar lira lui Apollo ar fi fost instrumentul muzical care le anima petrecerile.
Totodată, muntele Olimp are și importanța religioasă. Pe unul dintre vârfurile sale mai joase, cercetătorii au identificat un sanctuar în aer liber, ale cărui cele mai vechi vestigii datează din perioada elenistică, între anii 323 î.Hr. și 30 î.Hr.
Potrivit documentației depuse de Grecia la UNESCO, se crede că acesta este sanctuarul descris de istoricul și filosoful antic Plutarh, care amintea despre procesiunile organizate către vârfurile Olimpului pentru sacrificii aduse lui Zeus.
Semnificația spirituală a Muntelui Olimp nu s-a încheiat odată cu Antichitatea. În perioada creștină, masivul a continuat să fie un important loc de pelerinaj.
Pe vârful Profetul Ilie, aflat la 2.803 metri altitudine, se află ceea ce este considerată cea mai înaltă capelă din lumea ortodoxă.
În Cheile Enipeas se păstrează ruinele unei mănăstiri întemeiate în anul 1542, iar în apropiere se află Peștera Sfântului Dionisie, unde a fost amenajată o capelă într-o grotă din care izvorăște un izvor considerat de credincioși drept apă sfințită.
Un proces început în urmă cu peste un deceniu
Demersurile pentru includerea Muntelui Olimp în Patrimoniul Mondial UNESCO au început în 2014, când Grecia l-a înscris pe Lista provizorie a organizației, primul pas obligatoriu în procesul de nominalizare.
După mai bine de un deceniu de evaluări și documentare, UNESCO a decis să acorde masivului statutul de patrimoniu mondial mixt, recunoscând atât importanța sa istorică și culturală, cât și biodiversitatea excepțională.
Oficialii greci au salutat decizia, apreciind că aceasta reprezintă o recunoaștere internațională majoră, care va contribui la consolidarea măsurilor de conservare și la promovarea unuia dintre cele mai emblematice peisaje ale Greciei.
