Microsoft a anunțat lansarea unui nou cip cuantic, Majorana 2, dezvoltat cu sprijinul inteligenței artificiale, estimând că până în 2029 va putea oferi calculatoare cuantice disponibile comercial, conform Reuters.
Acest anunț poziționează Microsoft pe un curs similar cu rivalul său IBM, care luna trecută a anunțat o investiție de 10 miliarde de dolari pentru dezvoltarea tehnologiilor cuantice. Până în prezent, Microsoft nu menționase o dată precisă pentru lansarea acestei tehnologii, indicând doar un interval de câțiva ani.
O competiție intensă în domeniul calculului cuantic
În cursă se află și alte giganți tehnologici precum Google și Amazon, dar și numeroase proiecte chineze, toate vizând dezvoltarea sistemelor cuantice capabile să rezolve probleme complexe în medicină, chimie sau securitate cibernetică, care ar dura mii de ani cu computerele tradiționale.
Noua generație de cip Microsoft se diferențiază de precedentul Majorana prin utilizarea unui set complet inedit de materiale. În timp ce Google și IBM produc cipuri cuantice folosind fire supraconductoare din aluminiu, Microsoft a optat pentru plumb, o schimbare majoră realizată cu ajutorul unor instrumente avansate de inteligență artificială, dezvoltate special pentru cercetarea în știința materialelor.
Aceste inovații au condus la o creștere de până la 1.000 de ori a performanței în anumite aspecte ale cipului, reprezentând un pas important în eficientizarea calculului cuantic.
Controverse și critici din partea comunității științifice
Strategia Microsoft se bazează pe exploatarea particulelor Majorana, despre existența cărora compania susține că a oferit dovezi, deși acestea sunt disputate de o parte a fizicienilor. Criticii reproșează companiei lipsa publicării unor date suficiente pentru validarea afirmațiilor și invocă nevoia de reproducibilitate, principiul esențial al metodei științifice.
Revista Science a atras atenția anul trecut asupra unor probleme privind datele dintr-un studiu Microsoft din 2020, iar aceleași critici par să persiste în recenta cercetare publicată de companie.
Henry Legg, lector în fizica cuantică la Universitatea St. Andrews, a subliniat că utilizarea plumbului ca material nu poate înlocui cerința fundamentală de a oferi rezultate reproductibile.
Microsoft susține însă că restricțiile privind secretele comerciale îi împiedică să publice toate datele, precizând că acestea au fost partajate în detaliu în cadrul discuțiilor confidențiale cu Agenția pentru Proiecte de Cercetare Avansată a Apărării (DARPA) din Statele Unite.
