Cercetătorii au folosit un model statistic cunoscut sub numele de „argumentul Zilei de Judecată” pentru a estima durata de existență rămase a speciei umane. Potrivit acestui model, există o probabilitate de 95% ca umanitatea să dispară înainte ca numărul total al indivizilor care au trăit vreodată să depășească 2,34 trilioane, estimare care, în condițiile actuale, s-ar atinge în circa 17.100 de ani.
Modelul se bazează pe principiul copernican, care presupune că poziția noastră temporală în istoria umană nu este una privilegiată sau specială. Astfel, dacă în trecut au trăit aproximativ 117 miliarde de oameni, această cifră ar reprezenta cel puțin 5% din totalul indivizilor care vor exista vreodată, ceea ce duce la concluzia unui sfârșit iminent într-un interval probabil stabilit.
Totuși, această ipoteză a stârnit controverse. Criticii o consideră prea simplistă, deoarece nu ia în calcul multiple variabile esențiale, precum evoluția tehnologică, posibilitatea colonizării spațiului sau alte schimbări majore care ar putea prelungi existența speciei umane. Astfel, publicații precum Daily Mail subliniază că „argumentul Zilei de Judecată” este în esență o simulare teoretică, și nu o predicție clară a viitorului.
Separat, un studiu realizat la Universitatea din Milano a analizat un scenariu în care crizele ecologice majore ar reduce capacitatea de suport a Terrei la doar două miliarde de oameni până în anul 2064. Această prognoză indică o scădere semnificativă a populației în viitorul apropiat, însă autorii pun accent pe faptul că este vorba de un exercițiu matematic ilustrativ și nu de o estimare certă.
De asemenea, alte cercetări recente au pus sub semnul întrebării rolul exclusiv al stilului de viață în determinarea longevității, evidențiind un impact major al factorilor genetici.
