Zeci de persoane se adună zilnic în fața magazinelor second-hand imediat după anunțul „Am primit marfă”, atrase de oportunitatea de a achiziționa haine provenite din țări precum Germania, Austria, Olanda sau Italia. Aceste articole vestimentare, apreciate pentru calitatea și starea lor bună, se vând rapid, iar cumpărătorii sunt din ce în ce mai numeroși în toată țara, atât în marile orașe, cât și în localitățile mai mici.
Cumpărăturile în magazinele second-hand nu reprezintă o noutate în România, însă popularitatea acestui tip de consum a crescut considerabil în ultimii ani. Pe lângă factorii economici, această tendință reflectă și o schimbare a mentalității privind modul în care oamenii aleg să consume produse vestimentare. În zilele în care se anunță sosirea de marfă nouă, cozi formate de timpuriu urmăresc deschiderea magazinelor, așa cum s-a întâmplat recent într-un punct comercial din zona Crângași.
Magazinele practică diverse metode de vânzare: unele vând haine individual, pe articole, iar altele la kilogram, ceea ce atrage atât cumpărători interesați de cantități mari, cât și pe cei care caută piese separate. Prețurile sunt, de regulă, mult mai mici decât în magazinele dedicate produselor noi, ceea ce reprezintă un factor decisiv pentru multe familii sau pentru persoanele cu venituri reduse.
Interesul variat al cumpărătorilor include atât nevoia de a economisi, cât și pasiunea unor colecționari care caută branduri cunoscute sau piese vintage pentru a le revinde ulterior pe platforme online.
Semnal de alarmă privind impactul asupra mediului și economia personală
Deși aceste magazine sunt adesea o soluție pentru cei cu bugete restrânse, fenomenul reflectă și o realitate socială complexă. Mulți oameni care au muncit o viață întreagă ajung în situația de a nu-și mai permite haine noi. Autoritățile atrag atenția asupra unei provocări majore: pe lângă produsele second-hand autentice, intră în țară și cantități mari de deșeuri mascate ca haine utilizate, ceea ce generează probleme de mediu importante.
Diana Buzoianu, ministrul Mediului, a subliniat recent că România se confruntă cu un volum mare de deșeuri provenind din haine second-hand, fapt care afectează mediul înconjurător și necesită o gestionare atentă.
Cifre și tendințe în piața second-hand
Magazinele second-hand în forma actuală au apărut în România după 1990, odată cu deschiderea pieței. În ultimii cinci ani, vânzările de produse second-hand s-au dublat, ajungând aproape la un miliard de lei, conform unei analize realizate de Ziarul Financiar.
La nivel european, acest sector crește cu o rată de circa 22% anual. Șapte din zece europeni cumpără periodic haine second-hand, reflectând o schimbare profundă în modul de consum al îmbrăcămintei. Industria textilelor este recunoscută pentru impactul său semnificativ asupra mediului, iar aceasta este și o motivație pentru mulți consumatori să opteze pentru produse reutilizate.
Opiniile românilor despre hainele second-hand
Un studiu anterior realizat de ThredUp a evidențiat că majoritatea românilor aleg să cumpere haine second-hand din considerente financiare, dar și datorită calității percepute a produselor provenite din vestul Europei. Astfel, acest tip de comerț continuă să fie o alternativă tot mai populară și relevantă în peisajul economic și social al țării.
