Săptămâna aceasta, Libertatea a selectat cinci știri de impact în care limbajul nonverbal al principalelor personaje publice a jucat un rol esențial. Împreună cu profesorul Antonio Momoc, expert în comunicare și vorbire în public la Universitatea din București, descifrăm ce transmit prin gesturi și atitudini liderii și personalitățile vizate.
Un moment intens a fost discursul președintelui Nicușor Dan în Catedrala Mântuirii Neamului, care a stârnit controverse aprinse pe rețelele sociale. De la disputa “merdenele versus croissante” între influenceri, până la reacțiile împărțite ale opiniei publice – progresiștii își exprimă îngrijorarea legată de statul laic, iar AUR vede în acest gest o politizare fără precedent în spațiul bisericesc. Critici la adresa președintelui au venit chiar și din rândul foștilor susținători, care i-au reproșat promovarea unui „naționalism sănătos” în fața a peste 2.400 de tineri ortodocși. Această situație pune sub semnul întrebării dacă „România onestă” vizează să formeze cetățeni responsabili sau mărturisitori de credință.
Pe șantierul parcului intitulat „Donald Trump”, alături de primarul Băluță, un mesager al fostului președinte american a contactat telefonic președintele României în timpul unei conferințe. Deși Nicușor Dan nu a răspuns inițial, apelul a fost returnat în mai puțin de un minut. Interlocutorul a activat difuzorul, preluând astfel controlul asupra comunicării – un detaliu subtil dar foarte elocvent, reflectând o ierarhie și distribuția puterii în dialog.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că „cerul Rusiei se închide”, subliniind că mesajul era adresat companiilor aeriene și nu Kremlinului. Vladimir Putin, prezent la summitul de la Bișkek, a evitat să răspundă direct, declarând că „nu negociază cu teroriști”. Această tăcere și ignorare constituie, de fapt, o formă puternică de comunicare. În paralel, la o dezbatere televizată pentru alegerile Dumei de stat, toți candidații au fost absenți, iar emisiunea s-a transformat într-un spațiu de publicitate electorală – o imagine elocventă a controlului autoritar de la Moscova, unde rezultatul este deja cunoscut.
Donald Trump a publicat un videoclip în care insula Kharg pare distrusă, însă în realitate acesta a fost generat cu ajutorul inteligenței artificiale, în timp ce atacul real a avut loc pe insula Larak. Filmarea, asemănătoare unui joc video cu cadre aeriene și explozii spectaculoase, marchează o nouă etapă în războiul transformat în conținut pentru social media. Trump a propus chiar redenumirea Strâmtorii Ormuz în „Strâmtoarea Trump”, în contextul alegerilor pentru Congres din noiembrie, când republicanilor le este vital un succes în Iran. Astfel, realitatea și imaginația se întretaie pentru a crea percepții și mesaje politice.
În România, după 120 de zile fără guvern, pe masa președintelui se află trei propuneri: Grindeanu, Tomac și Nazare. În Parlament, majoritatea clară o reprezintă coaliția PSD-AUR. Liderul AUR, George Simion, a susținut o conferință de presă alături de analiștii Peiu și Dungaciu, semnalând că nu acționează izolat. Mesajul său ferm, „AUR nu e PNL”, subliniază condițiile privind votul pentru un nou premier: partidul dorește să guverneze împreună, respingând orice guvern minoritar și conturând posibilitatea alegerilor anticipate ca variantă realistă.
