Președintele Republicii Nicaragua, Daniel Ortega, a confirmat că nu va mai desfășura alegeri prezidențiale, anul viitor, anul în care îi expiră actualul mandat. Această decizie marchează o etapă nouă în procesul de consolidare a regimului autoritar pe care îl conduce alături de soția sa, Rosario Murillo, informează agenția Reuters.
Ortega, în vârstă de 80 de ani, aflat în funcție neîntrerupt din 2007 și anterior președinte între 1985 și 1990, a justificat această măsură prin dorința de a împiedica opoziția aflată în exil să preia puterea. Într-un discurs susținut cu ocazia comemorării revoluției sandiniste din 1979, el a subliniat că „nu vor mai exista alegeri pentru ca opoziția să ajungă să conducă țara”.
Declarația sa a fost primul său discurs public după o pauză de două luni și a venit în contextul în care Ortega a consolidat puterea familiei sale prin reforma constituțională din anul precedent, care i-a permis extinderea mandatului prezidențial la șase ani și acordarea Rosario Murillo rolului de copreședinte.
Regimul Ortega controlează acum toate instituțiile cheie, inclusiv forțele armate și sistemul judiciar, iar ultimele alegeri din 2021 au fost criticate pe plan internațional pentru că au fost marcată de represiune, arestări ale opozanților și suprimarea libertății de exprimare.
Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a catalogat Nicaragua drept un „stat autoritar” care încalcă drepturile fundamentale, iar critici internaiatăi îl acuză pe Ortega de menținerea puterii prin fraudă electorală și metode represive. Criza politică profundă a început în aprilie 2018, când protestele anti-guvernamentale au fost reprimat violent, soldându-se cu peste 300 de victime.
De origine sandinistă, Nicaragua a adoptat o orientare politică socialistă și antimperialistă după revoluția din 1979, stabilind relații apropiate cu Uniunea Sovietică, iar după 1991 cu Rusia sub Vladimir Putin. Ortega menține, de asemenea, legături strânse cu alte regimuri autoritare precum cele din Cuba, China, Coreea de Nord și Iran, recunoscând oficial influența separatistei proruse Abhazia și Osetia de Sud.
Reacția SUA nu a întârziat. Senatorul Marco Rubio a calificat hotărârea lui Ortega drept o „deconspirare a naturii sale autoritare” și a condamnat eliminarea oricărei transparențe electorale în țară. Prin vocea secretarului său de stat, Washington-ul a cerut comunității internaționale să se mobilizeze pentru a sancționa regimul Murillo-Ortega, astfel încât acesta să nu mai poată menține relații normale pe plan internațional.
