Banca Națională a României (BNR) a comunicat, vineri, 3 iulie 2026, o ușoară depreciere a leului față de euro, moneda unică europeană ajungând la o cotație de 5,2374 lei, în creștere cu 0,0015 lei față de ședința precedentă. Această mișcare se înscrie într-un context volatil, influențat de tensiunile economice și politice din țară.
Criza politică din România și impactul asupra leului
Demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură a generat o stare de incertitudine care a pus presiune asupra monedei naționale. În ciuda acestui fapt, vineri, leul s-a apreciat în raport cu dolarul american, care a scăzut la 4,5761 lei, față de 4,5875 lei joi, reflectând o diminuare de 0,0114 lei.
Legat de alte valute, BNR a stabilit cotizația lirei sterline la 6,1117 lei, în scădere ușoară comparativ cu ziua precedentă, când era 6,1206 lei.
Prețul aurului în creștere
Pe piața metalelor prețioase, aurul a înregistrat o creștere notabilă, fiind cotat la 613,8270 lei pe gram, față de 600,0478 lei joi. Acest trend reflectă o tendință internațională de căutare a activelor sigure într-un climat economic incert.
Evoluția cursului euro în ultimele luni
După ce la începutul lunii mai euro a atins un prag record de 5,2688 lei, cotațiile au fluctuat între 5,10 și 5,26 lei în ultimele săptămâni, indicând o perioadă de instabilitate accentuată. Pe 28 aprilie euro era cotat la 5,10 lei, sub nivelul actual.
Inflația și efectele sale asupra economiei
Institutul Național de Statistică (INS) a raportat în aprilie 2026 o inflație anuală de 10,7%, cel mai ridicat nivel din ultimele luni. Această creștere a prețurilor este accentuată de factori externi, precum conflictul din Iran, care a dus la majorarea semnificativă a prețurilor carburanților. De asemenea, chiria a crescut cu 44% față de anul anterior, afectând puterea de cumpărare a populației.
Alte date economice relevante
România a încheiat primele patru luni cu un deficit bugetar de 23,95 miliarde lei, echivalent cu 1,17% din Produsul Intern Brut (PIB). Acesta reprezintă mai puțin de jumătate din deficitul consemnat în aceeași perioadă a anului precedent, potrivit Ministerului Finanțelor.
Aceste informații conturează un tablou economic marcat de incertitudini politice și presiuni inflaționiste, care influențează în mod direct evoluția monedei naționale și a principalelor valute de referință.
