Joseph McGrail-Bateup, crainicul din Canberra, Australia, a reuşit în mai 2026 să obțină un record Guinness pentru cel mai puternic țipăt înregistrat vreodată, atingând o intensitate de 122,4 decibeli. Potrivit Guinness World Records, acest nivel de zgomot se aseamănă cu sunetul produs de un avion militar la decolare.
Known under the nickname Lord Joseph, McGrail-Bateup servește drept crainic oficial pentru orașele Canberra și Queanbeyan. Cariera sa a început în 2017, iar de atunci s-a impus în cadrul unor evenimente diverse, de la târguri la expoziții auto, unde vocea sa trebuie să domine zgomotul puternic al motoarelor sport.
Joseph a povestit că uneori își ridică vocea mai tare decât zgomotul acestor mașini, iar pasiunea sa pentru acest rol s-a intensificat din 2022, când a aderat la „Ancient and Honourable Guild of Australian Town Criers” și a început să concureze în competiții dedicate.
În 2024, el a câștigat primul său titlu pentru cel mai puternic strigăt, atingând 98 decibeli, iar ulterior, după luni de antrenament și cu sprijinul fiicei sale, a ales cuvântul „acum” („Now”) ca fiind cel mai eficient pentru a atinge nivelul maxim de zgomot.
„La începutul acestui an mă întrebam ce aș putea face diferit. Nu sunt străin de Guinness World Records, am fost deținător al unui record pentru tir cu arcul, așa că m-am gândit să încerc și am ajuns, șase luni mai târziu, să stabilesc acest record”, a declarat Joseph.
Acest record nu este o premieră în palmaresul lui McGrail-Bateup. În 2019, el a stabilit deja un titlu Guinness pentru tir cu arcul, marcând cel mai rapid timp pentru a trage 10 săgeți într-o țintă de 40 cm de la o distanță de 18 metri, în doar 1 minut și 0,03 secunde.
Totuși, activitatea sa ca crainic implică și provocări semnificative. „Mi-am pierdut vocea de câteva ori, mai ales după competiții sau zile lungi la spectacole auto, unde trebuie să țip peste motoarele puternice. Este interesant, dar și foarte solicitant”, a mărturisit el.
Surprinzător, Joseph nu a fost dintotdeauna cunoscut pentru o voce puternică: „Când eram copil, eram timid și nu aveam o voce puternică. Abia după ce am început să practic teatrul după școală mi-am dat seama că trebuie să vorbesc mai tare. M-am antrenat și în timp vocea mea a devenit din ce în ce mai puternică.”
