Janina Scarlet, pensionară a unei traume greu de imaginat, este astăzi psiholog în Statele Unite, dar povestea ei începe la doar câțiva ani, în aprilie 1986, când explozia de la centrala nucleară de la Cernobîl a schimbat pentru totdeauna viața ei și a multora din regiune. Pe atunci locuia în Vinița, Ucraina, la circa 300 km distanță de locul dezastrului, iar impactul radiațiilor s-a resimțit rapid prin problemele grave de sănătate care au urmat.
Într-un interviu inedit acordat revistei Libertatea, prima publicație din Europa de Est care o intervievează, Janina Scarlet a împărtășit cum a reușit să depășească traumatismele și să-și reconstruiască viața, în ciuda sechelelor persistente ale expunerii la radiații.
Explozia din 26 aprilie 1986 a dispersat un nor radioactiv masiv peste vastul teritoriu al fostei Uniuni Sovietice, afectând zone din Belarus, Ucraina și Rusia, precum și alte țări europene, inclusiv România, în special în nord-est. Autoritățile sovietice au păstrat în taină catastrofa timp de aproape 60 de ore, permițând expunerea în masă la radiații a zeci de milioane de oameni care nu cunoșteau pericolul.
Un studiu publicat la New York în 2010 indică faptul că aproape un milion de persoane și-au pierdut viața între 1986 și 2004 ca urmare a contaminării radioactive cauzate de explozie. Dintre cei implicați în operațiunile de decontaminare a reactoarelor, unii 125.000 au decedat până în 2005, releva aceeași analiză.
Amintiri dureroase din copilărie
Janina avea doar doi ani și jumătate când a avut loc tragedia. Deși se afla la distanță considerabilă, efectele devastatoare ale radiațiilor au fost imediat vizibile: crize convulsive, sângerări nazale abundente și migrene intense. Copilăria i-a fost marcată de numeroase internări și tratamente medicale de durată.
„În copilărie, durerea și frica erau permanente. Sângeream nazal și acest fenomen nu înceta, motiv pentru care trebuia să merg adesea la spital pentru cauterizare. Îmi era teamă și mereu însoțită de dureri puternice,” a relatat Janina.
De asemenea, mama ei o avertiza să nu consume fructe căzute sau plante de la sol, temându-se de contaminarea radioactivă. „Nu atinge fructele de pădure sau mere căzute pe jos, totul e otrăvit,” îi spunea adesea.
Un moment extrem de critic a fost în jurul vârstei de opt ani, când o criză severă aproape i-a curmat viața, iar perioada de recuperare în spital a fost îndelungată. Medicii au confirmat ulterior că manifestările neurologice grave erau consecințe directe ale accidentului nuclear.
„Uneori mă trezeam noaptea cu perna plină de sânge. Nu exista o metodă de a opri sângerarea, așa că ajungeam rapid la urgențe. Acele clipe erau înfricoșătoare, fără să știu dacă voi supraviețui," a rememorat Janina. Copiii din jurul ei erau deseori curioși și întrebau dacă ea este radioactivă și dacă „strălucește în întuneric”.
Astăzi, la 42 de ani, Janina Scarlet continuă să lucreze în domeniul psihologiei în SUA, aducând lumină în viețile oamenilor, în ciuda amintirilor întunecate pe care le păstrează din tragedia care a marcat istoria Europei.
