Pentru prima dată în mai bine de zece ani, Grecia nu va mai fi țara cu cel mai ridicat nivel al datoriei publice în zona euro. Datele recente, analizate de presa economică și citate de Reuters, indică faptul că Italia îi va lua locul până la sfârșitul anului 2026.
Proiecțiile arată că datoria Greciei va scădea la aproximativ 137% din PIB în anul 2026, în scădere față de 145% în 2025. În același interval, Italia își va majora nivelul datoriei la circa 138,6% din PIB, depășind astfel Grecia în acest clasament.
„Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro, începând cu acest an”, a declarat un oficial citat de Reuters. O datorie publică care depășește 130% din PIB reflectă o sumă ce depășește producția economică anuală a țării respective.
Redresarea economică a Greciei după criză
Grecia a trecut prin ani dificili, fiind în prim-planul crizei datoriilor europene și acceptând trei programe internaționale de sprijin totalizând circa 280 miliarde euro. Totuși, în ultimii ani, autoritățile de la Atena au reușit să reducă semnificativ datoria publică – cu peste 45 de puncte procentuale din 2020 până în prezent. În plus, Grecia plănuiește să ramburseze anticipat împrumuturi în valoare de aproximativ 7 miliarde euro, semn că încearcă să încheie acest capitol.
Situația divergență a Italiei
În cazul Italiei, tendința este opusă. Datoria publică este în creștere, iar economia avansează lent, estimările indicând un avans anual de doar 0,6% în următorii doi ani, insuficient pentru o reducere semnificativă a datoriei. În plus, impactul costurilor ridicate la energie și tensiunile geopolitice complică situația economică.
O datorie publică ridicată poate conduce la creșterea taxelor, investiții reduse și decizii economice mai prudente din partea statului. Pentru a tempera aceste efecte, guvernul italian intenționează să vândă active de stat, inclusiv participații în companii din sectorul energetic și financiar.
Un semnal de avertizare, nu o recenzie a crizei
Deși Italia va deveni principala țară cu cea mai mare datorie în zona euro, acest lucru nu indică o criză similară celei din Grecia în anii 2010. Zona euro dispune acum de instrumente și mecanisme financiare mai robuste pentru gestionarea acestui tip de provocări.
Mutarea pozițiilor în clasamentul datoriei este însă un semnal relevant: pentru Grecia, aceasta reflectă succesul reformelor și măsurilor dure adoptate, iar pentru Italia reprezintă un avertisment privind necesitatea abordării problemelor structurale ale economiei sale.
