În ultimii ani, apariția creveților asiatici în apele dulci românești a devenit o prezență tot mai frecventă. Vara anului 2026 marchează o schimbare majoră, când specialiștii au descoperit populații numeroase ale speciei Macrobrachium nipponense în sectorul Dunării Inferioare și în complexul lagunar Razim. Pescarii raportează capturi constante, iar restaurantele din Delta Dunării au început să îi ofere pentru consum turiștilor, cu un preț de aproximativ 20 de lei pentru 100 de grame, în zona Sarichioi.
Specia exotică din apele României
Crevetele cunoscut sub denumirea de crevete oriental de râu este originar din regiunile est și sud-est asiatică, incluzând China, Japonia, Coreea și Vietnam. Această specie de apă dulce nu era prezentă în mod natural în România. Cercetările arată că cel mai probabil a pătruns în apele românești prin extensiile populațiilor stabile în Ucraina, după un traseu de mii de kilometri.
Un potențial invaziv confirmat de cercetări
Specialiștii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD) au realizat în luna iunie 2026 o campanie de monitorizare în Dunărea Inferioară și zona lagunară Razim. Cu scopul de a evalua ecosistemele acvatice și comunitățile piscicole, echipa a constatat o prezență masivă a creveților asiatici în toate punctele verificate. Abundența speciei este considerată de institut un semnal clar al potențialului invaziv, cu riscuri privind echilibrul speciilor autohtone și sănătatea ecosistemelor.
Pescarii locali confirmă această realitate, unul dintre ei descriind malurile Dunării ca fiind „pline de creveți” din această specie nouă.
Distinct de creveții din mare, cu adaptabilitate remarcabilă
Deși asemănători ca aspect cu creveții comerciali obișnuiți în restaurante și magazine, Macrobrachium nipponense trăiește în apă dulce, dar poate supraviețui și în ape ușor sărate, facilitând astfel răspândirea sa între diferite bazine hidrografice.
Istoria invaziei: cum a ajuns crevetele în apele dunărene?
Deplasarea speciei în Europa de Est este legată de activități umane, în special de introducerea acesteia pentru acvacultură în fostele teritorii ale Uniunii Sovietice. Studiile arată că în 1986 a fost introdusă în lacul de acumulare Kuchurgan, Republica Moldova, de unde s-a extins în râuri și ferme piscicole din vecinătate.
Din 2008, creveții au fost detectați în Delta Nistrului și în limanul Nistrului, iar cercetările genetice au confirmat originea asiatică a populațiilor din zonă. Această expansiune a fost probabil sursa pentru invazia recentă în apele românești ale Dunării.
