Valurile succesive de îngheț, ce au lovit România în aprilie și începutul lunii mai 2026, au produs pagube semnificative în sectorul pomicol, avertizează Asociația FRULEG, organizație care reprezintă grupurile și producătorii agricoli din țară.
Potrivit comunicatului emis de FRULEG, multe ferme care cultivă fructe precum cais, piersic, nectarin, cireș, vișin, măr, păr sau struguri de masă riscă să-și piardă complet viabilitatea economică. După un an 2025 marcat de pierderi majore, sezonul primăvară 2026 aduce o situație încă și mai dificilă pentru pomicultori, iar multe exploatații horticole se confruntă cu riscul falimentului.
Mai multe valuri de frig au afectat aproape întreaga țară
Reprezentanții asociației subliniază că nu a fost un episod singular de îngheț, ci o serie de valuri succesive care au impactat aproape toate regiunile României. Primul val sever a avut loc pe 8-9 aprilie, urmat de alte perioade reci în a doua jumătate a lunii aprilie și la începutul lui mai. Aceste fenomene au fost excepționale prin persistența lor, motiv pentru care pagubele sunt extinse și grave.
Zonele cele mai afectate sunt Transilvania, Crișana, Banat, Maramureș, Moldova, Subcarpații de Curbură și Meridionali, precum și mai multe regiuni montane, depresionare și deluroase. Regiunile din sudul extrem, Lunca Dunării, litoral și sud-estul Dobrogei au fost mai puțin afectate.
În context, chiar o fermă din Cluj a fost nevoită să ia măsuri extreme pentru a-și proteja livada de cireși în urma temperaturilor scăzute care au coborât sub zero grade.
Producția afectată se va traduce printr-o ofertă redusă și prețuri mai mari
Pomicultura este sectorul cel mai greu lovit. Ministrul Tanczos Barna a confirmat că pierderile sunt semnificative în aproape toate județele cu activitate pomicolă, deși alte culturi agricole nu par să fie încă afectate în mod critic.
Reprezentanții FRULEG insistă pentru activarea unor mecanisme urgente de compensare a pierderilor, inclusiv fonduri europene de rezervă și fondul de risc al APIA, care poate fi alimentat prin reținerea unui procent din plățile directe către fermieri.
Potrivit organizației, aceste fonduri sunt concepute special pentru a acoperi consecințele nefavorabile ale fenomenelor climatice asupra producției agricole și trebuie activate fără întârziere.
Scăderea producției de cireșe, caise, piersici și mere va reduce disponibilitatea acestor fructe pe piață, ceea ce va duce la creșteri de preț și la o ofertă mai restrânsă pentru consumatori.
Ministrul Tanczos Barna a mai atras atenția că schimbările climatice nu vor însemna doar temperaturi ridicate, ci și fluctuații extreme care vor pune la grea încercare atât producătorii agricoli, cât și consumatorii din România.
