Institutul Naţional de Statistică (INS) a dezvăluit în a doua jumătate a lunii mai date îngrijorătoare privind situaţia economică a României: inflaţia ajunsă la 10,7% pe ultimele 12 luni şi o recesiune accentuată, economia scăzând cu 1,7% în primul trimestru al anului 2026 comparativ cu perioada similară din 2025.
În mod uzual, o recesiune uşoară, în interiorul unui ciclu economic de creştere, este percepută doar statistic şi nu afectează imediat percepţia publică. Cu toate acestea, recesiunile severe, generatoare de suferinţe economice vizibile – cum a fost situaţia pandemiei – se resimt clar în buzunarul consumatorului, subliniind diferenţa între statistici şi realitatea trăită. Provocarea actuală este că România se confruntă cu o deteriorare economică profundă, cauzată de decizii politice şi economice iresponsabile, care au agravat situaţia în perioada de tranziţie de la creştere la recesiune.
Politica economică: între responsabilitate şi haiducire
Începând din 2020, printr-o serie de decizii controversate, România a fost expusă unor măsuri care au generat costuri considerabile pentru populaţie. Dobânzile ridicate, liberalizarea haotică a preţurilor la energie şi alte politici necoordonate au fost descrise în editorialul „Haiducirea populaţiei: şi la facturile la energie vă iau banii de 2-3 ori” publicat în noiembrie 2024 de Libertatea. Atunci, am avertizat că aceste politici creează o spirală nesustenabilă de îndatorare, reducând competitivitatea şi favorizând câştigurile speculative în defavoarea cetăţenilor.
Sub guvernările succesive – de la Cîţu la Ciucă şi actuala sub conducerea lui Ciolacu – România a fost condamnată la o scădere a competitivităţii, iar în ciuda avertismentelor privind recesiunea iminentă, nu s-a adoptat nicio măsură reală în sprijinul populaţiei. Această situaţie reflectă o politică publică orientată contrar interesului cetăţenilor şi al dezvoltării economice durabile.
Semnale de alarmă ignorate şi adevărul politic
Indicatorii timpurii de avertizare au sugerat încă de acum câţiva ani că economia urma să intre în recesiune. Chiar dacă dimensiunea exactă a acestei recesiuni este greu de anticipat, ceea ce este clar este că deciziile politice au amplificat impactul negativ. În urma acestor acţiuni, cetăţenii sunt privaţi de creşterea efectivă a puterii de cumpărare – salariile nominale au crescut cu doar 4,3%, mult sub ritmul inflaţiei de 10,7%, generând sărăcire şi inegalităţi sociale tot mai accentuate.
Politicieni cu faţade schimbătoare, rezultate aceleaşi
Actuala guvernare, deşi a venit cu promisiuni de reformă şi stabilizare, a continuat să perpetueze aceleaşi politici deficitare. Nu s-a identificat nicio măsură eficientă care să protejeze populaţia sau să susţină economia reală. Practic, sub pretextul salvarii economiei, au fost privilegiate profiturile companiilor mari şi contribuabilii cei mai puternici, în detrimentul societăţii în ansamblu.
Astfel, inflaţia de 10,7% nu este o simplă cifră statistică, ci reflectă o deteriorare sistemică a echilibrului economic şi social, produsă de măsuri politice greşite şi lipsa unei strategii coerente pe termen lung pentru dezvoltarea ţării.
