O iarnă bogată în precipitații nu mai garantează că solul va reține suficientă apă până în sezonul cald, potrivit unei analize realizate de organizația World Weather Attribution și publicate de El Confidencial. Creșterea temperaturilor face ca umiditatea acumulată în sol, lacuri și râuri să se evapore rapid, favorizând apariția secetei în Europa chiar dacă anul a început cu ploi abundente.
Fenomenul se manifestă deja în vestul Europei, unde un început de an relativ umed a fost urmat de o primăvară uscată, expusă unor valuri de căldură și zile cu mult soare. În această perioadă critică pentru culturile agricole, apa stocată în sol a început să se piardă rapid, afectând semnificativ resursele disponibile.
Cum afectează căldura evaporarea apei din sol
Explicația este legată de procesul denumit „evapotranspirație potențială”, care măsoară cantitatea maximă de apă pe care solul și vegetația o pot pierde prin evaporare și transpirație, în condiții ideale de umiditate. Temperaturile ridicate intensifică „setea” atmosferei, ceea ce duce la o accelerare a eliminării apei din sol. Astfel, umiditatea rămasă depinde nu doar de cât de mult plouă, ci și de câtă apă este consumată ulterior de căldură și plante.
Schimbările climatice amplifică riscul secetei
Cercetările indică faptul că în vestul Europei, condițiile de evaporare extremă apărute în intervalul aprilie-iunie 2026 sunt de aproape 80 de ori mai probabile datorită încălzirii globale cauzate de activitatea umană. În estul Europei, în aceeași perioadă, riscul a crescut de aproximativ 40 de ori. Aceste date subliniază faptul că lipsa precipitațiilor nu mai este singurul factor decisiv în evaluarea riscului de secetă.
Semi-recostruirea riscului de secetă în Europa
În vestul continentului, seceta solului ce a avut loc în primăvara și începutul verii 2026 s-a transformat într-un eveniment ce poate apărea, în condițiile climatice actuale, o dată la cinci ani — de cinci ori mai frecvent comparativ cu o climă cu 1,4 grade Celsius mai rece. În estul Europei, un deficit similar este estimat ca intervenind în medie o dată la 15 ani, dar în condițiile actuale, riscul s-a intensificat de circa 11 ori.
Importanța integrării temperaturii în estimările hidrologice
Experții atenționează că, odată cu schimbările climatice, simpla măsurare a cantității de precipitații nu este suficientă pentru a determina gravitatea unei secete. Temperatura ambientului, umiditatea atmosferică și rata evaporării trebuie incluse în modelele de prognoză pentru a estimar corect disponibilitatea apei pentru agricultură, consum uman și generare energetică.
Astfel, chiar în absența unui declin semnificativ al precipitațiilor în vestul Europei, pierderile de apă prin evaporare, accelerate de valurile de căldură, agravează situația secetei. România, alături de alte țări europene, se află printre regiunile afectate de această tendință, vizibilă prin reducerea rezervelor de apă disponibile în sol.
