Sectorul companiilor de stat din România se confruntă cu un dezechilibru accentuat, împărțindu-se între un număr restrâns de societăți profitabile și o masă considerabilă de întreprinderi care acumulează datorii și pierderi constante. Această situație ridică un risc fiscal major pentru țară, atrage atenția Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR).
Conform acestuia, presiunea asupra sustenabilității bugetare și competitivității economice este direct cauzată de această diviziune clară în cadrul sectorului companiilor de stat. De-a lungul ultimilor 20 de ani, rolul acestor companii în economie a scăzut semnificativ, contribuția lor la valoarea adăugată reducându-se de la 13% în 2004 la doar 6% în 2024, după cum explică Marinescu în lucrarea „Sustenabilitatea financiară – De la deficite la convergență nominală”, parte a proiectului Economic@BNR.
Analiza detaliată identifică două „viteze" distincte în funcționarea companiilor de stat. Prima viteză este reprezentată de un grup limitat de societăți, predominant din sectorul energetic și domeniile strategice, care generează profituri solide și contribuie consistent la buget prin taxe și dividende.
În contrast, a doua viteză cuprinde firme din sectoare precum transporturile sau industria de apărare, care înregistrează pierderi sistematice și adună restanțe majore față de furnizori și bugetul consolidat. Aceste companii manifestă probleme acute de gestiune, eficiență operațională și disciplină financiară. Mai mult, cheltuielile salariale au ajuns să depășească 50% din cifra de afaceri, sugerând structuri de personal supradimensionate.
Deși, în linii mari, companiile de stat românești utilizează activele mai eficient decât omologii lor din alte țări europene, profitabilitatea pe salariat este modestă, indicând o performanță sub așteptări pe acest segment.
Viceguvernatorul BNR notează o creștere cu 14% a gradului de îndatorare în rândul companiilor de stat mai puțin profitabile în ultimul deceniu, în timp ce lichiditatea acestora a scăzut până la aproximativ 60%. Această tendință contrastează puternic cu evoluția sectorului privat, care și-a redus îndatorarea și și-a îmbunătățit lichiditatea în același interval.
În plus, companiile de stat întârzie plățile către furnizori de aproape trei ori mai mult decât media economică, iar rata restanțelor depășește 20%, comparativ cu doar 9% în cazul firmelor private. Sectorul de stat este responsabil pentru peste 30% din restanțele proprii și aproximativ 40% din arieratele către bugetul de stat ale companiilor nefinanciare.
Pentru a corecta aceste probleme structurale, Cosmin Marinescu subliniază necesitatea urgentă a profesionalizării managementului. Implementarea clară a principiilor de guvernanță corporativă, transparența în selecția conducerilor și eliminarea influențelor politice în deciziile de afaceri sunt pași esențiali pentru eficientizarea acestui sector.
Reforma companiilor de stat este, de asemenea, corelată cu angajamentele internaționale ale României și reprezintă un punct crucial în Planul Național de Redresare și Reziliență, condiții indispensabile pentru stabilitatea financiară și creșterea economică durabilă.
