În luna martie a anului 2026, județul Cluj a înregistrat un fenomen demografic îngrijorător, unde numărul divorțurilor aproape egalează pe cel al căsătoriilor. Datele arată că pentru fiecare două familii nou-formate există un divorț finalizat, semnalând o schimbare profundă în stabilitatea relațiilor conjugale.
Conform statisticilor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), în martie 2026 în Cluj s-au înregistrat 130 de căsătorii, la o scădere accentuată față de anii anteriori, când aceasta a fost de 250 în 2024 și 188 în 2025. În același interval, numărul divorțurilor a crescut constant, ajungând în martie 2026 la 72 de cazuri, spre deosebire de cele 46 și 50 în anii precedenți.
La nivel național, tendința este similară. În 2025 s-au înregistrat 95.713 căsătorii, cu peste 5.700 mai puține decât în anul anterior, cu o diminuare mai pronunțată în mediul urban. Divorțurile au urcat la 21.479, crescând cu aproape 800 față de 2024, rata divorțialității ajungând la 0,99 la 1.000 de locuitori.
Majoritatea despărțirilor au fost înregistrate în orașe, cu aproape trei sferturi din total (16.449) față de mediul rural. Astfel, în 2025, în România, a existat un divorț la aproximativ 4,5 căsătorii.
Cauzele creșterii ratei divorțurilor
Fenomenul nu este izolat la România, raportul OECD - Society at a Glance 2024 evidențiind o scădere a căsătoriilor și o stabilizare sau creștere ușoară a divorțurilor în țările dezvoltate. Vârsta medie la prima căsătorie a crescut semnificativ, ajungând frecvent între 32 și 34 de ani.
Mirela Husaru, terapeut specializat în Compassionate Inquiry, explică că divorțurile se datorează unui amalgam de factori emoționali și sociali. Fiecare partener aduce în relație experiențele și traumele copilăriei, iar alegerea partenerului include și elemente inconștiente legate de aceste experiențe. În plus, presiunile vieții moderne, precum ritmul alert, stresul profesional, incertitudinea financiară și lipsa timpului pentru conectarea emoțională, contribuie la epuizarea psihică a cuplurilor.
Astfel, conflictele minore escaladează cu ușurință, iar capacitatea de reglare emoțională scade, ceea ce duce frecvent la despărțiri.
În concluzie, scăderea frecvenței căsătoriilor și creșterea divorțurilor în Cluj și în România reprezintă un indicator clar al schimbărilor sociale și culturale profunde, cu impact asupra structurii familiei și demografiei naționale.
