În intervalul mai 2025 – mai 2026, cursul de schimb euro-leu a înregistrat două episoade similare de depreciere, însă cu efecte diferite pentru cei implicați. Acestea au evidențiat impactul politicilor Băncii Naționale a României (BNR) asupra economiei reale, în special asupra populației, companiilor și bugetului public.
Un an în urmă, BNR a menținut un curs de schimb rigid, fixat artificial în jurul valorii de 5 lei pentru un euro, deși această ancorare nu reflecta realitatea economică. Banca Centrală a permis astfel capitalurilor speculative – denumite „capitaluri vagaboande” – să părăsească piața nepenalizate, ceea ce a generat majorări ale dobânzilor pentru populație, companii și stat.
Consecința acestei politici a fost resimțită în creșterea rapidă a datoriei publice: în 2025, statul român a plătit cu aproape 40% mai mult pentru dobânzi comparativ cu anul anterior, de la 36,3 miliarde de lei în 2024 la 50,5 miliarde de lei în 2025.
Reamintirea evenimentelor din mai 2025
La începutul lunii mai 2025, cursul euro-leu a fost menținut sub pragul psihologic de 5 lei, chiar în contextul alegerilor prezidențiale. Astfel, pe 2 mai, cursul era cotat la 4,9773 lei, iar pe 5 mai, deși George Simion s-a calificat în turul doi al alegerilor, cursul a rămas stabil, la 4,9775 lei, iar dobânda ROBOR la trei luni era de 5,9%.
Ulterior, pe 6 mai, după o ușoară depreciere, BNR a comunicat un curs peste 5 lei (5,03 lei), iar dobânda ROBOR a crescut la 6,08%, semn că banca centrală a început intervenții valutare moderate. În aceeași zi, premierul Marcel Ciolacu și-a anunțat demisia, generând un guvern interimar, ceea ce a creat un context propice manipularii cursului de schimb.
BNR a fost implicată într-o „celulă de criză” alături de ministrul finanțelor, Tanczos Barna, pentru a coordona acțiuni menite să controleze piața valutară și să inducă o psihoză referitoare la deprecierea monedei naționale și cauzele politice ale acesteia. Astfel, deprecierea leului a fost prezentată ca impact al evenimentelor politice, în special calificarea lui Simion în turul doi.
În ziua următoare, 7 mai 2025, BNR a intervenit agresiv pe piață, lăsând cursul să scadă până la aproape 5,1 lei înainte de a vinde masiv euro pentru a stabiliza piața. Această strategie a condus la o majorare a dobânzilor, costul acestei manevre fiind suportat de toți actorii economici.
Concluzii privind jocurile financiare ale BNR
Politica BNR a generat un câștig temporar pentru capitalurile speculative, dar a crescut considerabil povara dobânzilor pentru populație, companii și statul român. Deși banca centrală poate pe termen scurt să influențeze cursul de schimb, această putere a fost folosită uneori în detrimentul economiei reale.
Compararea celor două situații din mai 2025 și mai 2026 subliniază nevoia unei politici monetare care să asigure stabilitate reală, fără costuri excesive pentru actorii economici naționali și fără jocuri politice care afectează economia.
