Autoritățile din Republica Moldova urmăresc cu îngrijorare decizia României de a opri Unitatea 2 a Centralei Nuclear-Electrice de la Cernavodă, programată pentru joi, 13 august. Această măsură, impusă de scăderea severă a debitului Dunării, afectează semnificativ sistemul energetic românesc, care susținea în mod direct și piața energiei din Republica Moldova, țară ce importă prin rețeaua românească aproximativ 60% din consumul său.
Romeo Urjan, directorul centralei din Cernavodă, a confirmat declanșarea opririi controlate a reactorului, subliniind faptul că nivelul scăzut al Dunării și prognozele hidrologice nefavorabile fac imposibilă continuarea operării în condiții de siguranță.
Deficit de 1.400 MW în contextul unei piețe deja tensionate
Deconectarea Unității 2 a centralei implică pierderea a circa 1.400 MW din producția națională de energie, ceea ce forțează România să caute rapid alte surse interne sau externe pentru a acoperi acest deficit major. Situația este cu atât mai gravă cu cât România se află deja într-un deficit structural, importând cantități semnificative de energie în orele de vârf.
Acest deficit suplimentar pune o presiune crescândă asupra prețurilor regionale de pe piața energiei, afectând direct capacitatea de achiziție a țărilor vecine, inclusiv Republica Moldova. Deși compania moldoveană Energocom nu are contracte ferme cu Nuclearelectrica, ci doar înțelegeri cadru pentru achiziții punctuale, impactul este resimțit în mod direct, având în vedere dependența ridicată a Moldovei de lichiditatea pieței regionale și disponibilitatea energiei pe intervale orare.
Coridorul energetic prin Ucraina, o soluție temporară
O soluție temporară pentru ambele state o reprezintă coridorul energetic ucrainean, care traversează teritoriul Republicii Moldova. Acest traseu s-a dovedit crucial luna aceasta, când, în contextul unui deficit brusc, Energocom a facilitat importurile de energie din Ucraina către România. Acest coridor rămâne una dintre principalele rute alternative pentru acoperirea deficitului energetic în zilele următoare.
Totuși, în condițiile actuale, România are capacitate redusă de a sprijini direct Republica Moldova, așa cum a făcut în repetate rânduri din 2022 încoace. În cazul agravării deficitului regional, autoritățile moldovene se confruntă cu opțiuni dificile: importuri directe din Ucraina, achiziții de energie de avarie la costuri foarte mari sau aplicarea unor planuri etapizate de deconectări parțiale pentru a proteja rețeaua electrică de supraîncărcare.
Deși Energocom a reușit până acum să acopere necesarul de energie prin piața pentru ziua următoare, au existat deja zile în care a fost nevoie de energie de avarie. În ciuda apelurilor repetate la economisirea energiei în orele de vârf, consumul a crescut paradoxal, complicând și mai mult situația.
Criză energetică în contextul unei crize hidrologice grave
Problemele energetice din Republica Moldova se suprapun peste o criză hidrologică severă. La sfârșitul lunii iulie, Guvernul de la Chișinău a declarat stare de alertă atât în domeniul energetic, cât și în cel hidrologic, pe fondul scăderii alarmante a nivelului râului Nistru – principala sursă de apă potabilă pentru circa 80% din populație.
În acest context, autoritățile au fost nevoite să reducă deversările de apă, ceea ce agravează și mai mult situația socială și economică a țării, în timp ce sistemul energetic trebuie să facă față unor presiuni fără precedent.
