În anul 1889, patru capre au fost deliberate pe o insulă izolată numită Great Island, situată în apropierea Noii Zeelande, cu scopul de a asigura sursă de hrană pentru eventuali naufragiați. Inițial, decizia părea pragmatică, însă efectele pe termen lung au fost mult mai complexe, afectând profund ecosistemul insulei.
Great Island, sau Manawatāwhi după denumirea maori, face parte din arhipelagul Three Kings, aflat la nord-vest de coasta Noii Zeelande. În absența unor prădători naturali și datorită abundenței hranei, cele patru capre s-au aclimatizat rapid și s-au înmulțit accelerat. La începutul secolului XX, populația acestora crescuse la câteva sute de exemplare, suprapunându-se într-un habitat restrâns.
Repercusiunile asupra mediului natural au fost majore. Consumul intens și continuu al vegetației, mai ales a plantelor cu frunze late, a condus la degradarea masivă a florei locale. Solul a fost compactat, iar structura vegetațională schimbată a afectat întreg lanțul trofic, influențând negativ și speciile autohtone de păsări și alte animale dependente de habitatul natural.
Naturalistul E.G. Turbott a semnalat dispariția unor specii indigene de păsări de pădure, iar cercetările botanice au confirmat reducerea drastică a diversității plantelor locale. Botanistul Thomas Cheeseman, care a vizitat insula la sfârșitul secolului al XIX-lea, a notat prezența mai multor specii de plante care, în studiile ulterioare, nu au mai fost identificate. Un caz extrem de grav este al plantei Pennantia baylisiana, atunci redusă la un singur exemplar.
Practicile din secolul XIX, cum ar fi introducerea intenționată a animalelor domestice pe insule pentru a crea rezerve naturale de hrană pentru marinari și vânători, au creat din Great Island un exemplu elocvent al impactului nefavorabil asupra ecosistemelor izolate.
Abia în 1946 autoritățile au demarat o acțiune amplă pentru eradicarea caprelor de pe insulă, după ce daunele aduse mediului au devenit evidente. O expediție desfășurată pe parcursul a aproximativ cinci săptămâni a reușit să captureze și să elimine 393 – 398 de capre, evidențiind creșterea populației inițiale în câteva decenii.
După îndepărtarea caprelor, natura a început să-și revină treptat. Vegetația erbacee și ierburile au revenit, iar refacerea pădurilor a început să se manifeste în timp. Cu toate acestea, unele specii de plante, dispărute între timp, nu au mai fost redescoperite, iar insula nu și-a recuperat pe deplin ecosistemul original.
Astfel, acest caz istoric subliniază atât fragilitatea mediilor naturale izolate, cât și consecințele neașteptate ale intervențiilor umane, în special a introducerii unor specii neautohtone care pot destabiliza echilibrul ecosistemelor.
