Campania „Înapoi la echilibru: deciziile care ne schimbă viața financiară”, susținută de KRUK România, scoate în evidență realitățile dificile cu care se confruntă populația în gestionarea datoriilor. Potrivit unui studiu realizat de Kantar pentru KRUK, 74% dintre români nu ar putea face față unei cheltuieli neprevăzute echivalente cu șase salarii lunare, iar aproape 40% dintre gospodării trăiesc la limita strictă a cheltuielilor de bază.
În spatele acestor cifre se ascund nu doar dificultăți financiare, ci și o serie de emoții negative, precum rușinea și anxietatea, care determină evitarea discuțiilor despre datorii — discuții ce ar putea duce la soluții reale. Problema debutează adesea cu amânarea plăților sau cheltuieli ușor depășite, dar în timp situația se complică, iar oamenii ajung să evite complet contactul cu creditorii, pierzând controlul asupra situației financiare.
Contrar percepției comune, datoriile nu apar exclusiv din iresponsabilitate. Ele sunt adesea consecința unor evenimente personale neprevăzute, precum pierderea locului de muncă, divorțul sau probleme medicale, dar și rezultatul lipsei unei educații financiare adecvate. "România a trecut rapid de la o economie fără credite la una bazată pe consum și împrumuturi, iar mulți au accesat credite fără să înțeleagă complet implicațiile", explică Alexandra Smedoiu, CFA, vicepreședinte Asociația CFA România.
Raportul evidentiază că vulnerabilitatea financiară este o realitate pentru o mare parte a populației. Aproape 40% dintre gospodării își permit doar strictul necesar, iar doar 4,8% afirmă că își pot permite tot ce doresc fără restricții. În lipsa unei rezerve financiare, un singur eveniment neașteptat poate duce la dezechilibru complet.
Tipuri de blocaje care agravează dificultățile financiare
Experții indică trei tipuri principale de blocaje: primul este extern, legat de evenimente precum pierderea locului de muncă sau probleme medicale; al doilea este psihologic, dominat de evitarea realității și de presiunea socială; iar al treilea este sistemic, cauzat de intrarea în creditare fără o educație financiară adecvată.
Alexandra Smedoiu subliniază că rușinea determină mulți oameni să evite discuțiile despre datorii, ceea ce complică și mai mult situația. Totodată, există o categorie semnificativă ce consideră că datoriile trebuie șterse sau ignorate, reflectând, de asemenea, lacune în educația financiară. "O datorie nu dispare dacă este ignorată; este necesar să îți asumi angajamentul, însă într-un mod sustenabil", adaugă ea.
Cauzele și consecințele acumulării datoriilor
Principalii factori care determină acumularea datoriilor sunt veniturile insuficiente, creșterea costurilor cotidiene și evenimentele neprevăzute, cum ar fi urgențele medicale sau întârzierile salariale. Studiul KRUK evidențiază că cea mai costisitoare datorie este adesea cea ignorată, deoarece tăcerea agravează problema.
Potrivit Monicăi Cabăț, reprezentant KRUK România, mulți evită contactul cu creditorii crezând că astfel lucrurile se vor ameliora, însă în realitate doar dialogul deschide calea spre soluții viabile.
Paradoxal, aproape 90% dintre persoanele cu întârzieri la plată își exprimă dorința de a-și achita datoriile și caută soluții pentru acest lucru, ceea ce arată că problema nu este lipsa responsabilității, ci lipsa unor mecanisme eficiente și a sprijinului necesar pentru a traversa criza financiară.
În concluzie, campania KRUK România ne arată cât de complexă este realitatea datoriilor și importanța unei abordări empatice și educaționale pentru a ajuta persoanele aflate în dificultate să-și recâștige echilibrul financiar.
