Problema secetei a depășit de mult granițele observabile doar de către fermieri sau meteorologi, devenind vizibilă chiar și din spațiu. Astronauta franceză Sophie Adenot, aflată în misiune pe Stația Spațială Internațională (ISS) la aproximativ 400 de kilometri altitudine, a relatat cum schimbările aduse de oameni pe suprafața planetei sunt evidente chiar și de pe orbită.
În comunicările sale cu elevii din Franța, Adenot a subliniat transformările majore ale mediului, precum defrișările, extinderea culturilor agricole și extinderea zonelor afectate de secetă, confirmând astfel cât de profund afectează lipsa apei ecosistemele terestre.
Cercurile circulare, marcă distinctivă a irigațiilor vizibile din spațiu
Un element care a captat atenția astronautului este reprezentat de vastele sisteme de irigații circulare, care formează pe Terra cercuri perfecte ușor de identificat din spațiu. Aceste forme geometric regulate, întâlnite în zone agricole diversificate din întreaga lume, reflectă consumul intens de apă folosit pentru irigarea culturilor.
Astronauta a descris aceste imagini drept impresionante, remarcând cantitățile mari de apă implicate în procesele agricole care se pot observa clar de la înălțime. Aceste cercuri au devenit astfel un indicator esențial monitorizat de sateliți pentru a evalua consumul de apă și starea recoltelor.
Observații din satelit confirmă agravarea secetei în Europa
Datele obținute de sateliții Copernicus și de cele ale Agenției Spațiale Europene arată cu claritate cum vegetația sănătoasă se transformă rapid în zone uscate și degradate atunci când seceta devine severă. În numeroase regiuni europene, suprafețele verzi au lăsat loc unor vaste întinderi de pământ arid în intervale scurte de timp.
Pe lângă suprafața vizibilă, instrumentele spațiale măsoară și umiditatea solului, oferind cercetătorilor o imagine detaliată asupra disponibilității apei în straturile terestre, nu doar la suprafață.
Scăderi dramatice ale nivelului apei în lacuri și rezervoare
Imaginile satelitare evidențiază, de asemenea, reducerea semnificativă a zonelor acvatice esențiale, cum ar fi lacurile și rezervoarele. Exemplul dat de un important rezervor din Cipru arată cum suprafața apei a scăzut considerabil între doi ani consecutivi, cu impact direct asupra aridității terenurilor din jur.
În Spania, monitorizarea Parcului Național Doñana, o zonă umedă de referință în Europa, arată o diminuare constantă a suprafețelor acoperite de apă, avertizând asupra unei posibile agravări a fenomenului dacă tendința actuală persistă.
Europa și planeta, în alertă din cauza pierderilor de apă
Satelitii GRACE și GRACE-FO, specializați în măsurarea cantității totale de apă stocată pe Pământ, confirmă o expansiune semnificativă a zonelor afectate de secetă la nivel global.
O analiză recentă realizată de cercetătorii de la GFZ Helmholtz Centre for Geosciences din Germania indică o creștere îngrijorătoare a suprafețelor evaluate drept „uscate”, evidențiind astfel amploarea și intensitatea fenomenului care afectează tot mai multe regiuni ale planetei.
