Serghei Karaganov, unul dintre principalii ideologi ai conducerii ruse în domeniul politicii externe și de securitate, afirmă fără rețineri că Rusia înregistrează pierderi mai mari decât Ucraina în conflictul actual și pune la îndoială efectele summitului dintre Donald Trump și Vladimir Putin de la Alaska. Mai mult, el susține ideea unor atacuri nucleare în Europa pentru a impune o „pace” conform intereselor Kremlinului.
Într-un interviu oferit comentatorului norvegian Glenn Diesen, Karaganov vorbește în numele unei „majorități covârșitoare în armată și cercurile politice” și detaliază pașii necesari pe care Rusia ar trebui să îi urmeze pentru o victorie în războiul împotriva „Vestului Sălbatic”, cum numește el Occidentul.
Rusia este prezentată, în opinia lui Karaganov, ca o „victimă neînțeleasă”, iar intervențiile sale militare sunt justificate ca fiind în beneficiul umanității. Liderul ideologic al Kremlinului accentuează vinovăția „Occidentului istoric” pentru toate problemele globale și îl atacă dur pe fiecare dintre liderii europeni care se opun planurilor Moscovei, calificându-i drept „idioți”, „rațe nebune” și „gunoaie”.
Karaganov susține că lumea se află în „cel de-al patrulea război mondial”, pe care îl consideră o extensie a fostelor conflicte istorice, identificând începutul acestuia în campania napoleoniană din 1812 contra Rusiei țariste. El admite că Rusia este blocată în Ucraina și sugerează soluții extrem de radicale pentru a schimba situația, printre care lansarea unor atacuri nucleare pe teritoriul european și dispariția unor state europene, pentru a impune „pacea” dorită de Moscova.
În opinia sa, Rusia ar trebui să finalizeze ceea ce a început Petru cel Mare, revenind la o identitate eurasiatică, în locul influenței europene pe care o consideră depășită.
Serghei Karaganov, aproape coetnic cu Vladimir Putin, este considerat drept unul dintre cei mai importanți arhitecți ai politicii externe ruse, influențând deciziile Kremlinului și redactând discursuri pentru lideri sovietici și ruși de top, de la Brejnev și Gorbaciov, la Elțîn și Putin. El conduce Consiliul pentru Politică Externă și de Apărare al Rusiei și este organizator al Clubului de la Valdai, o platformă esențială pentru definirea priorităților Kremlinului.
Doctrinea sa, cunoscută sub numele de „Doctrina Karaganov”, propune utilizarea pretextului „apărării minorităților ruse” pentru extinderea influenței Moscovei în regiune, inclusiv prin acțiuni militare. Această teorie a devenit centrală în politica rusă sub mandatul lui Putin și a fost parțial folosită pentru justificarea anexării Crimeei în 2014.
Publicația Hvylya a preluat integral interviul lui Karaganov, evidențiind astfel radicalitatea și periculozitatea viziunilor promovate de el și de alți oficiali cu influență din cadrul apropiaților Kremlinului.
Interviul subliniază și faptul că Karaganov a contribuit semnificativ la înăsprirea doctrinei nucleare a Rusiei, în ciuda unor rezerve exprimate chiar de Vladimir Putin. În discursul său repetă acuzații clasice la adresa NATO, criticând ajutorul acordat Ucrainei și justificând astfel invazia rusă în această țară, pe care o consideră „răspuns” la o provocare externă.
