În fața provocărilor generate de ploile abundente, străzile inundate și valurile de căldură intensă, orașele mari devin din ce în ce mai vulnerabile. Hamburg, al doilea oraș ca mărime din Germania, a adoptat o strategie urbană ingenioasă, denumită „oraș-burete”, menită să reducă impactul acestor fenomene printr-un management natural al apei de ploaie.
Conceptul de „oraș-burete” și aplicarea sa în Hamburg
Principiul de bază al acestui concept urban constă în favorizarea absorbției și stocării apei pluviale prin utilizarea suprafețelor permeabile, acoperișurilor verzi, parcurilor și bazinelor artificiale, în locul evacuării rapide prin sistemele tradiționale de canalizare. Astfel, apa este filtrată natural și păstrată temporar, analog modului în care un burete reține lichide.
Un exemplu concret este „Biberland” (Țara Castorilor), un spațiu de joacă inaugurat în 2013, special creat pentru a colecta și redirecționa apa de ploaie. Acest proiect face parte din strategia „RISA” (RegenInfraStrukturAnpassung), prin care Hamburg își adaptează infrastructura urbană la schimbările climatice, stimulând utilizarea durabilă a apei.
Ole Braukmann, reprezentant al Hamburg Wasser, compania locală de apă, subliniază în interviuri că, prin metode simple, spațiile urbane pot avea funcții duble: atât de gestionare a apei, cât și de recreere pentru comunitate. Astfel, copiii se pot bucura de un mediu de joacă interactiv, în timp ce orașul controlează efectele ploilor torențiale.
Avantajele soluțiilor verzi în gestionarea apei și în răcirea urbană
În loc să extindă rețeaua tradițională de canalizare, autoritățile germane au implementat soluții naturale, precum canale din cărămidă, bazine de infiltrare și văi pentru colectarea apei, care ajută la reducerea costurilor, la ameliorarea microclimatului local și la reîncărcarea acviferelor.
Peste 30 de proiecte pilot, incluzând acoperișuri verzi și curți școlare transformate în spații mai puțin asfaltate, ajută la crearea unui climat urban mai plăcut. Sonja Schlipf, reprezentantă a Hamburg Wasser, evidențiază efectele pozitive ale acestor proiecte asupra confortului elevilor și a locuitorilor, care resimt temperaturi mai scăzute și o calitate mai bună a aerului.
La centrul de cercetare DESY, tehnicile de înverzire a acoperișurilor și fațadelor au dus la scăderea semnificativă a temperaturii interioare, evitând astfel necesitatea folosirii intensificate a aerului condiționat. Acoperișurile verzi mari folosesc apa stocată pentru irigarea plantelor, demonstrând eficiența soluțiilor ecologice finanțate parțial de Agenția pentru Protecția Mediului.
Originea și limitele conceptului „oraș-burete”
Conceptul „Sponge City” a fost introdus la începutul anilor 2000 de arhitectul peisagist chinez Kongjian Yu, care a propus înlocuirea infrastructurii rigide bazate pe beton cu o infrastructură verde-albastră. Aceasta este inspirată din metodele tradiționale chineze de gestionare a apei și pune accent pe integrarea naturală a elementelor urbane cu mediul înconjurător.
Totuși, implementarea are și limitări. De exemplu, în cazul acoperișurilor verzi, constrângerile structurale limitează adesea grosimea stratului de retenție a apei, ceea ce poate afecta capacitatea de stocare a apei de ploaie.
