Guvernul României a inițiat un proiect de lege menit să reformeze în profunzime sistemul de salarizare a angajaților din sectorul public, vizând echitatea și controlul mai riguros al cheltuielilor bugetare. Aceste modificări vor afecta sute de mii de salariați din administrație, învățământ și sănătate, iar legea ar putea intra în vigoare la 1 decembrie 2026.
Un element central în această reformă este reducerea repetată a valorii de referință utilizată pentru calcularea salariilor. Dacă inițial aceasta era stabilită la 4.325 de lei, ulterior a scăzut la 4.100 de lei, iar în forma curentă a proiectului a fost plafonată la 4.000 de lei pentru perioada decembrie 2026 – anul 2027.
Începând cu 2028, nivelul valorii de referință va fi ajustat în funcție de necesitatea reducerii cheltuielilor salariale din sectorul public. Executivul și-a asumat o diminuare a ponderii cheltuielilor cu salariile în PIB cu cel puțin 1,5 puncte procentuale în intervalul 2024-2031.
Structura și calculul salariilor în noul sistem
Salariile vor fi determinate prin înmulțirea coeficientului aferent fiecărui post cu valoarea de referință brută stabilită la 4.000 lei. Coeficienții variază între 1,00 și 8,00, ceea ce conduce la un salariu brut minim teoretic de 4.000 lei și unul maxim de 32.000 lei pentru cele mai înalte poziții.
Noul sistem definește o grilă de 12 grade salariale, fiecare având un interval propriu de coeficienți. Gradul 1 cuprinde coeficienți între 1,00 și 1,19, iar gradul 12 între 6,50 și 8,00. Această ierarhizare este realizată printr-o evaluare analitică a funcțiilor, luând în considerare criterii precum cunoștințele necesare, complexitatea sarcinilor, autonomia decizională și condițiile de muncă.
Limitarea diferenței salariale și plata pentru vechime
Diferența dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază va fi limitată la un raport de maximum 1 la 8. În plus, salariații vor putea beneficia de gradații pentru vechimea în muncă, ce totalizează șase trepte, fiecare aducând un procentaj de majorare aplicat salariului de bază, variind de la 7,5% la primele gradații până la 2,5% la ultimele.
Reguli stricte privind sporurile și alte beneficii
Pentru a controla cheltuielile publice, totalul sporurilor, primelor și premiilor acordate nu poate depăși 20% din suma salariilor de bază la nivelul fiecărui ordonator principal de credite. Totuși, anumite drepturi specifice sunt păstrate, cum ar fi plata muncii suplimentare cu timp liber compensatoriu sau, dacă acest lucru nu este posibil, printr-un spor financiar de 75% în zile lucrătoare și 100% în weekend sau sărbători legale.
Angajații care fac parte din echipe de proiect pot primi un spor de până la 40%, calculat proporțional cu timpul lucrat, acest bonus fiind exceptat de la plafon dacă finanțarea vine din fonduri externe nerambursabile.
De asemenea, indemnizația de doctorat se păstrează, fiind plafonată la 500 de lei brut lunar și condiționată de desfășurarea activității în domeniul de specialitate, precum și de sarcini lunare bine definite.
Aceste propuneri concrete indică o schimbare radicală în modul de acordare a salariilor în sectorul bugetar, urmărind o mai bună transparență și o fiscalizare optimă, dar și o reducere a inegalităților salariale în cadrul sistemului public de stat.
