Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat, în urma ședinței de Guvern de marți seara, decizia de a debloca peste 6.800 de posturi în unitățile spitalicești și la Ambulanță, cu aproximativ 10% mai puțin față de propunerea inițială a Ministerului Sănătății. Această măsură vine într-un context tensionat, marcat de greva angajaților din sistemul medical.
În declarațiile sale de presă, Bolojan a exprimat scuze pentru inconvenientele create pacienților și a reafirmat respectul față de cadrele medicale, apreciind însă că greva s-a bazat pe informații eronate legate de efectele legii salarizării unitare asupra veniturilor din sectorul public. Premierul a subliniat că adoptarea legii nu va conduce la scăderea salariilor, ci dimpotrivă, unele categorii vor înregistra creșteri salariale, deși aceste majorări nu pot fi finanțate prin împrumuturi.
Provocările implementării legii salarizării unitare în sănătate
Ilie Bolojan a atras atenția asupra dificultăților pe care le-ar putea genera aplicarea legii salarizării unitare în sectorul sănătății, precizând că sistemul actual nu recompensează corect serviciile medicale prestate, iar pacientul trebuie să fie prioritatea centrală în acest sistem. Premierul a menționat că propunerea actuală este a doua versiune a unui memorandum care ține cont de solicitările venite din toate spitalele din România, ajustând numărul de posturi prin aplicarea unor procente de reducere.
Criteriile pentru aprobarea posturilor vacante în spitale
Guvernul a analizat cererile pentru deblocarea a peste 27.000 de posturi în spitalele publice, care numără în prezent peste 190.000 de angajați. În urma evaluării, au fost aprobate 6.850 de posturi, aplicând două criterii principale:
Primul criteriu a fost ponderea cheltuielilor cu personalul în totalul cheltuielilor spitalului. Spitalele cu cheltuieli mai mici pe personal au primit bonificații deoarece au mai mult spațiu financiar pentru creșterea acestor cheltuieli. În schimb, unitățile cu cheltuieli de personal între 85% și 95% din buget, unele cazuri fiind chiar mai mari, au fost sancționate prin reducerea numărului de posturi aprobate, întrucât acestea întâmpină dificultăți în asigurarea altor servicii esențiale precum analizele, medicamentele sau combaterea infecțiilor nosocomiale.
Al doilea criteriu important, parțial menționat în declarațiile oficiale, vizează adaptarea resurselor umane la nevoile reale ale pacienților și eficiența cheltuirii fondurilor disponibile, pentru a gestiona corect aglomerația și nevoile de serviciu din secțiile spitalelor.
Astfel, Guvernul urmărește să optimizeze alocarea posturilor în sistemul medical, garantând un echilibru financiar responsabil și un management orientat către pacienți, în cadrul resurselor actuale alocate.
