Guvernele din Europa manifestă îngrijorări tot mai intense că Vladimir Putin ar putea profita de următorii doi ani pentru a testa soliditatea NATO și a angajamentului Occidentului față de această alianță, în special pe parcursul mandatului președintelui american Donald Trump. Oficialii europeni din domeniul apărării și parlamentarii avertizează asupra unei „ferestre de oportunitate” care ar putea crea un risc major pentru securitatea europeană, relatează POLITICO.
Potrivit unora dintre politicienii europeni implicați în dezbateri strategice, perioada în care Trump rămâne în funcție și capacitatea militară a Uniunii Europene este încă insuficient dezvoltată reprezintă momentul propice pentru Moscova să încerce să-și extindă influența sau să provoace tensiuni în cadrul NATO.
Deși războiul din Ucraina a evidențiat anumite limite ale puterii militare rusești, președintele Vladimir Putin a exprimat anterior intenții clare de a-și extinde controlul teritorial. Mika Aaltola, membru finlandez al comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, subliniază că „războiul din Ucraina, tensiunile transatlantice și poziția neconsolidată a UE creează o fereastră de oportunitate pentru Rusia”.
În timp ce un atac terestru direct asupra unui membru NATO este considerat de oficialii europeni improbabil din cauza eforturilor și a resurselor limitate ale Rusiei în Ucraina, este anticipată o creștere a acțiunilor indirecte sau ambigue, menite să slăbească coeziunea și să provoace dezbinare în alianță în ceea ce privește aplicarea Articolului 5, care prevede apărarea colectivă a tuturor membrilor NATO.
Gabrielius Landsbergis, fostul ministru lituanian de Externe, avertizează posibilitatea ca Rusia să intensifice conflictele în vecinătate pentru a evita un final umilitor al războiului din Ucraina, utilizând tactici ce ar putea declanșa crize fără o confruntare directă cu NATO.
În reacție, statele europene și-au majorat considerabil cheltuielile pentru apărare după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, însă efectele reale ale acestor investiții vor deveni vizibile abia pe termen mediu și lung. Uniunea Europeană își propune să își întărească capacitățile militare până în 2030, în scopul descurajării agresiunilor și asigurării securității continentului.
Ville Niinistö, președintele delegației Parlamentului European pentru cooperarea UE-Rusia, subliniază că, în condiții de tensiune, chiar și acțiuni limitate ale Rusiei ar putea avea un impact psihologic major, afectând solidaritatea occidentală și sprijinul pentru Ucraina.
Premierul Poloniei, Donald Tusk, trage un semnal de alarmă privind riscul „dezmembrării alianței transatlantice”. În contextul politic intern complicat din Statele Unite, o posibilă slăbire a poziției republicane la alegerile intermediare ar putea influența strategia președintelui Trump, care ar putea adopta o politică mai dură față de NATO și Europa și ar putea reduce sprijinul militar pentru Ucraina.
Recent, SUA au anunțat retragerea a aproximativ 5.000 de militari din Germania, iar Trump a amenințat cu măsuri similare pentru Italia și Spania, o decizie care ar putea submina și mai mult rolul americanii în apărarea europeană.
Experții europeni avertizează că Rusia dispune de multiple opțiuni pentru a destabiliza regiunea — de la operațiuni cu drone, acțiuni în Marea Baltică sau în Arctica, până la atacuri asupra unor insule strategice. Această varietate de scenarii face ca monitorizarea atentă a activităților rusești să fie esențială în anii ce urmează.
