Viceamiralul Mihai Panait, șeful Statului Major al Forțelor Navale, a anunțat măsuri concrete luate pentru combaterea incidentelor tot mai frecvente cu drone pe litoral. Astfel, în această săptămână, în Portul Militar Constanța a început instalarea unui sistem de senzori destinat detectării obiectelor străine, atât la suprafață, cât și în aer și sub apă.
În acest context, generalul maior (r) Adrian Ciolponea, care recent a încheiat mandatul în cadrul Comandamentului Aliat de Transformare NATO, a oferit un interviu în exclusivitate pentru Libertatea, explicând complexitatea amenințării reprezentate de dronele rusești care pătrund din ce în ce mai des în spațiile aeriene și maritime românești.
O problemă de securitate complexă și constantă
Generalul maior Adrian Ciolponea afirmă că incursiunile dronelor în spațiul național sunt o provocare de securitate complexă, influențată de factori operaționali și strategici multipli. El subliniază că răspunsul nu poate consta doar în interceptări punctuale, ci trebuie construit un sistem național integrat care să asigure detecția, identificarea, evaluarea, protecția și neutralizarea acestor amenințări.
Un factor crucial îl reprezintă ritmul și intensitatea atacurilor ruse asupra infrastructurii ucrainene din apropierea granițelor României, cu precădere a porturilor Izmail și Reni situate pe Dunăre. Distanța mică față de teritoriul românesc limitează semnificativ timpul pentru detectarea și reacția la eventuale penetrări ale dronelor în spațiul aerian românesc.
Autoritățile române au raportat în mod repetat activările procedurilor de alertă și ridicarea de aeronave de luptă în contextul acestor atacuri asupra porturilor ucrainene, în timp ce Moscova urmărește obiective strategice mai largi decât simple lovituri locale.
Obiectivele strategice ale Federației Ruse
De cealaltă parte, Rusia mimează o strategie coerentă prin care incursiunile dronelor vizează nu doar lovirea infrastructurii ucrainene, ci și menținerea unei presiuni constante asupra sistemelor logistice și energetice, descurajarea sprijinului occidental pentru Ucraina și testarea reacției NATO și a statelor din flancul estic în fața noilor tipuri de amenințări aeriene și maritime.
Generalul Ciolponea precizează că fiecare incursiune poate furniza Rusiei informații valoroase despre timpul de reacție al forțelor românești, regulile de angajare, dispunerea echipamentelor de supraveghere și nivelul de coordonare dintre structurile militare și cele civile, ceea ce poate spori eficiența unor atacuri viitoare.
Un fenomen persistent, nu o situație accidentală
Caracterul recurent și intens al acestor incidente indică faptul că acestea nu reprezintă simple evenimente izolate, ci fac parte dintr-un mediu securitar instabil în zona Mării Negre și a Deltei Dunării.
Astfel, generalul Ciolponea subliniază necesitatea dezvoltării rapide și integrate a capabilităților naționale pentru detectarea și neutralizarea vehiculelor fără pilot, ca parte a unei strategii de securitate eficiente pe termen lung.
